Simptomul ochiului uscat

Lacrimile, uneori simbol al durerii şi tristeţii, alteori al emoţiei şi bucuriei, alteori al slăbiciunii. Cine are nevoie de lacrimi?! Ei bine, fiecare dintre noi şi mai ales în acest anotimp!

Aerul rece şi uscat de afară, vân­tul, fumul, precum şi aerul uscat din cauza instalaţiilor de încălzire din interior, suflul fierbinte al aparatelor de aer condiţionat, uscătoarele de păr folosite zilnic, activitatea concentrată la calculator sau la condusul maşinii (care face ca ochiul să clipească mai rar), toate acestea afec­tea­ză ochiul, determinând apariţia ochiu­lui uscat.

Fireşte, ochiul uscat nu apare numai iarna, dar deseori condiţiile specifice anotimpului agravează sau declanşează afecţiunea. Se apreciază că 20%-30% din populaţie a suferit măcar o dată de "ochiul uscat". Persoanele cu vârsta peste 50 de ani şi în special femeile după menopauză sunt mai afectate. Unele maladii: diabetul zaharat, afecţiuni tiroidiene, poliartrita reumatoidă, lupus, deficitul de vitamina A, infecţiile cronice ale pleoapelor (blefarite), dar şi medicamente (antihistaminice, diuretice, decongestive, beta blocante, antidepresive, contraceptive orale, antiacneice, antiinflamatorii) pot favoriza apariţia afecţiunii. Iniţial, doar deranjant, dacă este neglijat, ochiul uscat poate duce la complicaţii (de exemplu, infecţii sau ulceraţii) ce pot afecta permanent vederea.
Manifestările principale sunt: senzaţia de durere, arsură sau în­ţe­pă­tură, de obicei la nivelul ambilor ochi, care poate apărea chiar dimineaţa, la sculare, sau pe parcursul zilei. Ochii sunt roşii, sensibili la lumină. Frecvent apare şi senzaţia de vedere înceţoşată (în special la sfârşitul zilei sau după perioade de concentrare) ori oboseala ochilor chiar după ac­tivi­tăţi de scurtă durată. În mod paradoxal intervin şi perioade de lă­cri­mare excesivă, prin care ochiul caută să compenseze simptomele. Manifestările se observă zilnic sau episo­dic, sunt minime sau, din contră, severe. Atenţie, ele pot mima o alergie sau o infecţie locală. Nu recurgeţi la un tratament empiric cu antibiotice fără un consult medical prealabil!

În cazurile uşoare, primul pas este folosirea lacrimilor artificiale. Există multe varietăţi, aşa că puteţi testa diferite tipuri până descoperiţi care sunt bune pentru dumneavoastră. În principiu, cele cu conservanţi sunt mai uşor de păstrat şi utilizat, dar nu se pot folosi de prea multe ori pe zi, căci devin iritante. Dacă aveţi nevoie să puneţi mai des picături, trebuie să apelaţi la cele fără conservanţi. Unele persoane folosesc lacrimile o dată sau de două ori pe zi, altele sunt obli­ga­te să recurgă la acest gest la 1-2 ore. Nu ezitaţi să le folosiţi însă pentru a obţine efectul dorit. Dimineaţa, la trezire, sau chiar în timpul zilei pu­teţi pune o compresă cu apă călduţă pe ochi, pentru a stimula astfel se­creţia lacrimală. Dacă simptomele per­sistă, nu ezitaţi să vă prezentaţi la medic. Luaţi câteva minute pauză la fiecare oră (mai ales dacă lucraţi la computer sau des­fă­şuraţi o activitate minuţioasă) pentru a vă odihni ochii. Plasaţi ecranul calculatorului sub nivelul ochilor şi obişnuiţi-vă să clipiţi mai des, pentru a permite des­fă­şu­ra­rea filmului lacrimal pe suprafaţa ochi­ului. Evitaţi fumul în general şi mai ales fumul de ţigară. Protejaţi-vă ochii împotriva vântului şi frigului cu ochelari. Nu direcţionaţi fluxul de aer cald al aparatelor spre ochi şi da­că e posibil montaţi un umidificator.