x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Starea de sanatate Bacterii ucigaşe

Bacterii ucigaşe

18 Dec 2014   •   20:00
Bacterii ucigaşe

La ora actuală, anual, rezistenţa antibioticelor provoacă 700.000 de decese, din care 50.000 în Europa şi Statele Unite. Iar din 2050, bacteriile care reuşesc să supravieţuiască, învingând antibioticele, ar putea provoca 10 milioane de decese, anual, în întreaga lume.

Din 2050, la nivel mondial, anual, bacteriile rezistente la antibiotice ar putea provoca aproximativ 10 milioane de decese care, în plan financiar, înseamnă o reducere cu 2% până la 3,5% a produsului intern brut (PIB), arată raportul unui grup de experţi internaţionali , iniţiat de premierul britanic David Cameron în luna iulie şi prezidat de Jim O’Neill, fostul economist şef al Goldman Sachs.

Majoritatea deceselor vor fi înregistrate în Asia şi Africa. Potrivit studiului, în Europa, s-ar putea înregistra anual, în medie, 390.000 de decese, iar în Statele Unite, 317. 000.

Rezistenţa la antibiotice ar putea deveni prima cauză de deces în lume, înaintea cancerului care ar ucide 8,2 milioane de persoane, diabetul (1,5 milioane decese anual), bolile diareice (1,4 milioane) sau accidentele rutiere (1,2 milioane).

“Studiul evaluează la 300 de milioane numărul persoanelor care ar muri prematur din cauza rezistenţie la antibiotice în viitorii 35 de ani, subliniază raportul, care se bazează pe două studii prospective realizate de instituţii importante. La ora actuală, anual, rezistenţa antibioticelor provoacă 700.000 de decese, din care 50.000 în Europa şi Statele Unite, precizează studiul. În faţa acestui fenomen, premierul britanic vorbea de o ameninţare “reală şi îngrijorătoare” şi de faptul că dezvoltarea rapidă a bacteriilor rezistente la scară planetară sporeşte neîncrederea în eficienţa antibioticelor care ar putea să întoarcă medicina, undeva, în Evul Mediu, când se consemnau multe decese provocate de infecţii şi leziuni, care azi pot fi tratate.

Consumul mondial de antibiotice a crescut cu aproape 40% între 2000 şi 2014, precizează raportul. Printre bacteriile care înregistrează rezistenţă la antibiotice se numără Klebsiella pneumonia (infecţii ale căilor respiratorii), E.coli (bacterie intestinală) şi Staphylococcus aureus. Îngrijorările referitoare la rezistenţa la antibiotice sporeşte legat de HIV, malarie şi tuberculoză. Din cauza creşterii alarmante a rezistenţei bacilului Koch la terapiile curente a crescut foarte mult pericolul ca tuberculoază să devină incurabilă. Aşa a apărut tuberculoza cu rezistenţă extinsă la medicamente. Rata de vindecare în cazul tuberculozei cu rezistenţă extinsă este de maximum 30% şi este condiţionată de virulenţa bacilului şi starea sistemului imun al pacientului. Antibioticele sunt medicamente pentru tratarea infecţiilor bacteriene precum pneumonia pneumococică sau infecţiile sângelui cauzate de stafilococi. Nu toate antibioticele sunt active împotriva tuturor bacteriilor. În prezent, sunt mai mult de 15 clase de antibiotice diferite în privinţa structurii chimice şi acţiunii contra bacteriilor.

×