Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mulţi oameni sunt predispuşi să-şi ''amintească'' evenimente care nu s-au întâmplat niciodată, conform unei cercetări realizate de Universitatea din Warwick, Marea Britanice.
În jur de 50% dintre oameni sunt susceptibili să creadă că au experimentat evenimente fictive, a constatat acest studiu privind falsa memorie, care a inclus peste 400 de persoane, relatează eurekalert.org. Întrebări cu privire la autenticitatea amintirilor sunt folosite în investigaţiile criminalistice şi în sălile de judecată.Dezinformarea în ştiri poate crea amintiri colective incorecte, care afectează comportamentul şi atitudinile societăţii.
În cadrul acestei cercetări, cu privire la amintirile false, dr. Kimberley Wade, din cadrul Departamentului de Psihologie al Universităţii Warwick demonstrează că, dacă ni se vorbeşte despre un eveniment complet fictiv din viaţa noastră şi ne imaginăm în mod repetat că evenimentul are loc, aproape jumătate dintre noi ar accepta că a făcut acel lucru.
Peste 400 de participanţi la studii de "implantare de memorie'' au avut evenimente autobiografice fictive, care le-au fost sugerate, şi s-a constatat că aproximativ 50% dintre participanţi au crezut, într-o oarecare măsură, că au experimentat acele evenimente.
Participanţii la aceste studii şi-au amintit o serie de evenimente false, cum ar fi o plimbare cu balonul cu aer cald în copilărie, o festă făcută unui profesor sau un haos creat la o nuntă de familie. 30% dintre participanţi au părut să-şi "amintească" evenimentul - au acceptat evenimentul sugerat, au elaborat cu privire la modul în care acesta a avut loc şi chiar au descris imagini din derularea întâmplării. Alţi 23% au arătat semne că au acceptat evenimentul sugerat într-o oarecare măsură şi au crezut că s-a întâmplat cu adevărat.
Dr. Wade şi colegii săi concluzionează că poate fi foarte dificil de determinat momentul în care o persoană îşi aminteşte evenimente trecute reale, spre deosebire de amintirile false - chiar şi într-un mediu controlat de cercetare; şi cu atât mai mult în situaţii reale de viaţă.
Aceste descoperiri au semnificaţie în multe domenii - ridicând semne de întrebare în legătură cu autenticitatea amintirilor în investigaţiile criminalistice, sălile de judecată şi tratamente de terapie.
Mai mult decât atât, amintirile colective ale unui grup mare de oameni sau ale unei societăţi ar putea fi incorecte - din cauza dezinformării din ştiri, de exemplu - care are un efect mare asupra percepţiilor şi comportamentului oamenilor.
"Noi ştim că mulţi factori influenţează crearea de false credinţe şi amintiri - cum ar fi a cere unei persoane să-şi imagineze în mod repetat un eveniment fals sau să vizualizeze fotografii pentru a-şi "împrospăta" memoria. Dar nu înţelegem pe deplin modul în care interacţionează toţi aceşti factori. Studiile pe scară largă, cum este mega-analiza noastră, ne face să progresăm'', a declarat dr. Wade.
"Constatarea că o mare parte dintre oameni sunt predispuşi să dezvolte credinţe false este importantă. Noi ştim din alte cercetări că aceste credinţe distorsionate pot influenţa comportamentele oamenilor, intenţiile şi atitudinile".
Oamenii de ştiinţă folosesc variante ale acestei proceduri timp de 20 de ani pentru a studia modul în care oamenii îşi aminti experienţe cu totul false, relatează Agerpres.
Citește pe Antena3.ro
