Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acum mulţi ani, chirurgii se întreceau să scoată apendicele sau amigdalele, de cum apăreau cele mai mici neplăceri produse de acestea. Mai apoi, medicina a constatat că amigdalele sau polipii nu sunt lipsite de orice rol, cum se credea, că sunt atavisme, ci, dimpotrivă, că fac parte din lanţurile imunitare. În special copiii erau duşi de părinţi la ORL, să li se scoată amigdalele, când făceau roşu în gât. Cu această ocazie, era moda să se îndepărteze şi polipii. Cercetările ulterioare au arătat că şi amigdalele, şi polipii fac parte din structura de apărare imunitară a aparatului respirator superior. În ziua de azi, se urmează în special modelul medicinei americane: amigdalele se scot doar când pacientul face prea dese amigdalite însoţite de puroi.
Dacă copiii fac până la patru amigdalite pe an, nu foarte grave, e bine ca ele să fie frânate lăsând imunitatea micuţilor să acţioneze - imunitate care astfel se consolidează. Se scot amigdalele şi când sunt prea mari anatomic şi împiedică respiraţia. Ba mai mult, pentru ca o parte din amigdală să rămână, ORL-istul o „răzuieşte” cu laser, ca pacientul să scapă de acele adâncituri unde se aciuiesc microbii.
Când polipii sunt prea mari şi împiedică respiraţia pe nas, ei se îndepărtează. La apariţia unei dureri în partea dreaptă a abdomenului inferior, este culpabilizat apendicele, şi acesta se îndepărtează chirurgical. Dar, în 60% din cazuri, aceste dureri nu sunt provocate de inflamaţia apendicelui, ci de alte afecţiuni, biliare, renale sau genitale. Apendicita trebuie să se declare când, în plus faţă de dureri, se constată creşterea leucocitelor şi deteriorarea stării generale. Nu există în apendicite altă rezolvare decât operaţia de scoatere a apendicelui.
Citește pe Antena3.ro
