Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un studiu realizat de GfK Healthcare dezvaluie obiceiurile de consum de antibiotice ale romanilor. Compania si-a propus, de asemenea, sa afle si care sunt afectiunile pentru care conationalii utilizeaza antibioticele si modul in care ei decid sa apeleze la astfel de tratamente.
Potrivit studiului "Consumul de antibiotice la romani", realizat in luna mai 2011, pe un esantion reprezentantiv national de 1.000 de respondenti cu varsta de peste 15 ani, 44% dintre romanii cu varsta peste 15 ani au luat cel putin o data in ultimele 6 luni un tratament cu antibiotic, iar 23% au luat cu o luna in urma sau mai recent. Sunt mai multe persoane cu varsta de peste 60 ani, pensionate sau casnice care au luat un antibiotic in ultima saptamana decat restul populatiei.
Exista si o categorie mai restransa (8%) care spune ca nu s-a tratat niciodata cu antibiotic, categorie care creste semnificativ in cazul celor din mediul rural (10%), precum si in cazul barbatilor (10%), comparativ cu femeile (6%).
“Aceste rezultate pot confirma accesul mai dificil al persoanelor din mediul rural la serviciile medicale, inclusiv la medicatie, pe de o parte si preocuparea mult mai evidenta a femeilor in ceea ce priveste sanatatea lor si a familiilor lor', declara Irina Craciunescu, senior research consultant GfK HealthCare Romania.
Cei mai multi dintre romanii chestionati folosesc tratamente cu antibiotice pentru raceala (21%), infectie asociata cu durerile de dinti (18%), infectie cu durere in gat (7%), gripa (7%) sau infectii, in general (5%). O treime dintre cei care au luat antibiotic in ultimele 2-3 saptamani au folosit acest tratament pentru raceala.
Medicul de familie, principalul prescriptor al tratamentelor antibiotice
In ceea ce priveste cadrele medicale ce prescriu antibiotice pacientilor, acestea sunt medicul de familie, in proportie de 52%, in timp ce medicul specialist a prescris antibiotice in 19% din cazuri.
Mai mult, in 9% din cazuri recomandarea a venit din partea farmacistului, iar 8% dintre respondenti au luat singuri decizia de a folosi un astfel de tratament. O treime dintre cei care au decis singuri sa ia un tratament antibiotic, l-au luat pentru tratarea unei raceli, iar o alta treime a luat un astfel de tratament pentru a trata o durere/ infectie la dinti.
Potrivit GfK Healthcare, exista diferente intre respondentii care locuiesc in diferite regiuni ale tarii sau intre respondentii cu nivele diferite de educatie in ceea ce priveste persoana care le-a recomandat utilizarea unui antibiotic. Astfel, in Muntenia, medicul de familie este o sursa de recomandare mai putin prezenta, iar medicul specialist este o sursa de recomandare mult mai prezenta spre deosebire de alte zone. Mai mult, in Muntenia (11%) si Dobrogea (20%) exista un numar mai mare de consumatori care iau in considerare doar propriile convingeri cand decid sa ia un tratament antibiotic.
In Bucuresti, 63% dintre respondenti spun ca tratamentul cu antibiotic le-a fost recomandat de catre medicul de familie si doar 9% de catre medicul specialist.
Romanii, constienti de efectele abuzului de antibiotice
Respondentii au considerat ca, luat prea des, tratamentul cu antibiotic risca sa nu-si mai faca efectul si ca folosirea acestora fara recomandare de la medic poate avea efecte negative asupra sanatatii.
Cei care iau antibiotice la recomandarea medicului specialist sunt in general mai bine informati decat ceilalti si mai atenti cu utilizarea unor astfel de tratamente. Sunt semnificativ mai putini respondentii care iau tratamente cu antibiotice la recomandarea medicului specialist care sunt de acord cu afirmatia ca tratamentul antibiotic vindeca cel mai repede raceala sau gripa sau ca pot consuma alcool in perioada de tratament.
Persoanele care au decis sa ia din proprie initiativa un tratament antibiotic sunt de acord intr-o masura mai mica decat restul respondentilor cu afirmatia ca folosirea lor fara recomandare de la medic poate avea efecte negative asupra sanatatii sau cu afirmatia ca antibioticele trebuie folosite doar pentru tratarea afectiunilor grave. Mai mult, persoanele care au decis sa ia din proprie initiativa un astfel de tratament sunt de acord intr-o masura mai mare comparativ cu restul respondentilor cu afirmatia ca pentru afectiunile obisnuite ei stiu ce tratament antibiotic poate fi luat si de copiii sub 15 ani.
"Procentul celor care isi administreaza singuri un antibiotic este in continuare destul de ridicat, aspect ingrijorator mai ales prin faptul ca acestia ofera acest tip de tratament din proprie initiativa si propriilor copii, ceea ce face ca numarul persoanelor auto-medicate sa cresca si mai mult, situatie departe de normalitate care poate avea impact nu doar asupra propriei stari de sanatate sau a familiilor lor, dar si asupra sanatatii celor din jurul lor", declara Irina Craciunescu, senior research consultant GfK HealthCare Romania.
Citește pe Antena3.ro
