Iti este greu sa te ridici din pat, te-ai trezit cu fata la cearsaf... Dar la un moment dat auzi la radio o melodie care iti place si simti cum iti revine pofta de viata.
Studiile au aratat ca o melodie ritmata creeaza in ascultator o reprezentare psihica avand valoarea unui impuls catre activitate, in vreme ce o melodie trista il face pe ascultator mai melancolic. Fiecare dintre noi a probat la un moment dat aceste calitati ale muzicii. Putini stiu insa ca muzica poate fi "luata" asemenea unei pastile contra durerilor de cap, nevrozelor sau insomniilor. Starea de spirit se imbunatateste, capacitatea de munca se mareste, sensibilitatea la durere scade dupa ce ascultam o melodie care ne place. Dar nu numai dimineata ne ajuta muzica preferata, ci si seara, cand ajungem acasa dupa o zi obositoare. Stresul zilnic - un dusman care ne da dureri de cap, insomnii, stari depresive sau anxietate - poate fi inlaturat prin ascultarea melodiei preferate. Relaxarea prin muzica depinde de gusturile fiecaruia: unii se pot relaxa cu muzica populara, unii cu muzica rock, iar altii cu muzica clasica.

Melodii vesele pentru depresivi

In cazul anxietatii este recomandata muzica lenta. Melodiile vesele, dinamice redau pofta de viata persoanelor depresive, apatice. S-a demonstrat ca depresivii resping muzica lenta, in vreme ce persoanele sanatoase considera aceasta muzica mai buna decat cea dinamica, mai ales cand vor sa se relaxeze - arata prof. dr. Ioan-Bradu Iamandescu, seful Catedrei de Psihologie si Psihosomatica a Universitatii de Medicina si Farmacie "Carol Davila". Compozitiile lui Brahms sunt o sursa de liniste si armonie interioare, reprezentand o metoda de inlaturare a oboselii. Pentru calmare este potrivita muzica meditativa a lui Beethoven, Mozart si Bach. Lucrarile lui Mozart sunt recomandate pentru inlaturarea stresului, dar si pentru asimilarea mai rapida a informatiilor in cazul elevilor sau studentilor. Acest lucru a fost demonstrat in anul 1993 de Fran Roche, neurolog la Universitatea Wisconsin (SUA). Dar opiniile asupra influentei pozitive a muzicii in procesul de invatare sunt deocamdata impartite.

EFECTUL MOZART. In timp ce ascultam muzica este activata scoarta cerebrala. Muzica usoara sau cea populara activeaza peste 50% din scoarta cerebrala. In schimb, muzica simfonica recenta activeaza emisferele cerebrale in proportie de 70%-80%. Daca ascultam lucrarile compozitorilor clasici, scoarta cerebrala este activata in proportie de 90%, iar in cazul lui Mozart - de 100%. De aceea, in meloterapie se vorbeste despre efectul Mozart. S-a demonstrat ca muzica lui contribuie la dezvoltarea inteligentei spatiale si a gandirii matematice. INSTRUMENTE. Specialistii au observat ca proprietatile terapeutice ale muzicii depind nu numai de ritmul acesteia, ci si de instrumentul la care este interpretata. Astfel, sunetul clarinetului influenteaza favorabil sistemul circulator; vioara, violoncelul actioneaza asupra sistemului cardiovascular, iar flautul - asupra cailor respiratorii.