De ce meditația ne face să ne simțim mai bine

Ni se pare ciudat să ni se spună că doar câteva minute de meditație pe zi ne pot ajuta să ne simțim mai bine. Dar realitatea și studiile făcute arată că așa este. Practicanții de yoga și budiștii susțin asta de milenii, dar recent neuroștiințele au arătat legături neuronale reale între meditație și vibrațiile cerebrale. Este motivul pentru care meditația este considerată un instrument crucial în atingerea unei stări de bine, de claritate și de pace spirituală.

 Atunci când facem exerciții de meditație, ne antrenăm creierul să își concentreze atenția într-un mod nou, pentru că schimbăm frecvențele mai înalte ale creierului cu unele mai joase, care activează diverși centri nervoși.

 Tehnologiile moderne, cum sunt scanările cerebrale, au arătat schimbările care au loc la nivelul creierului atunci când medităm. Tehnicile sunt similare cu cele folosite pentru a măsura creativitatea. La nivelul lobului frontal, cea mai evoluată parte a creierului, responsabilă pentru rațiune, planificare, emoții și conștiință de sine, în timpul meditației cortexul frontal își încetinește activitatea. La fel la nivelul lobului parietal, cel responsabil cu informația senzitivă legată de mediul înconjurător, care ne orientează în timp și spațiu. În talamus, specialișii observă, de asemenea, o încetinire a activității. Toate acestea ne ajută pentru concentrarea viitoare, care crește și se menține constant la un nivel mai mare.

Principalele beneficii

• Reduce stresul. De altfel, acesta e principalul motiv pentru care cei mai mulți dintre noi încep să facă sesiuni de meditație. Un studiu realizat în anul 2012 a împărțit un grup de specialiști în resurse umane în trei grupe - una a participat la practici de meditație, a doua a făcut cursuri de relaxare a corpului, iar cea de-a treia nu a făcut nimic. După 8 săptămâni de experiment, grupa care participase la meditații a avut un nivel mai scăzut de stres decât celelalte două.
• Ajută la controlul anxietății. Explicația este una destul de tehnică. Concret, cu cât medităm mai mult, cu atât scade nivelul anxietății și asta pentru că pierdem o legătură între zone neuronale. Sună ca și cum este ceva rău, dar adevărul e exact invers. Atunci când nu medităm, senzațiile de teamă, de supărare, de panică, duc la o reacție puternică la nivel cerebral, în timp ce pe parcursul meditației slăbim exact această legătură. Nu mai reacționăm la senzații la fel de puternic.
• Mai multă compasiune. Studiile făcute au arătat că și empatia și compasiunea cresc în cazul persoanelor care practică regulat meditația, în special datorită activității de la nivelul amigdalei - acea parte a creierului care procesează stimulii emoționali.
• Poate să reducă pierderile de memorie. Cercetătorii au descoperit că persoanele care meditează sunt capabile să își adapteze activitatea cerebrală astfel încât să fie mai puțin distrase de ce se întâmplă în jurul lor, ceea ce le crește productivitatea și memoria și le ajută să asimileze informații și cunoștințe noi. Poate ajuta la lupta împotriva dependențelor.
• Ajută în cazul insomniilor

Citește pe Antena3.ro

Descoperire arheologică șocantă: 76 de copii sacrificați, cu pieptul desfăcut și craniul modificat. Scopul „ofrandei” macabre

Tehnici generale

Sunt nenumărate metode de meditație, dar pentru că e un exercițiu personal, cel mai bine este ca fiecare să își găsească propria cale. Există câteva tehnici generale, pe care le recomandă specialiștii. Ne putem concentra pe anumite lucruri, cum ar fi respirația sau o senzație din corpul nostru sau un obiect din jur sau - metodă folosită adesea în cercetare - ne concentrăm pe toate lucrurile care se întâmplă în jur, observându-le, dar fără să reacționăm.

            Pentru a începe meditația, trebuie să ne așezăm confortabil într-un scaun sau într-un fotoliu sau pe jos, cu umerii relaxați și spatele drept. Mâinile sunt așezate pe genunchi, ochii sunt închiși și încercăm să eliminăm orice stimul care ne poate distrage.

            Cea mai importantă parte este respirația, pe care trebuie să o urmărim. Să observăm inspirația și expirația, fără să încercăm să le modificăm în vreun fel, pur și simplu să le urmărim.

            Aici pot interveni diverse mantre, funcție de starea fiecăruia dintre noi. Pe YouTube sau pe site-urile specializate se găsesc mii de variante, dar cea mai simplă este aceea de a spune „Inspiră. Expiră”. Dacă gândurile încep să fugă în altă parte, le oprim și ne întoarcem la respirație. Observăm cum aerul începe să ne umple corpul, cum mintea începe să se calmeze.

20 de minute pe zi

Cheia acestor exerciții este continuitatea. Ar fi bine să le facem la prima oră a dimineții sau seara, înainte de culcare. Specialiștii spun că meditațiile mai scurte, dar mai dese, sunt mai eficiente decât sesiunile lungi, dar făcute mai rar. Putem începe cu 5 minute zilnic și să adăugăm câte un minut în fiecare săptămână. Sigur că cinci ore de meditație pe zi reprezintă cu siguranță un exces, dar în general, din cercetările făcute, reiese că un timp mediu pentru sesiunile de meditație de 20 de minute e suficient pentru a beneficia de efectele exercițiului.

            La început poate părea dificil, deși dacă doar citim regulile nu ni se pare complicat să nu ne gândim la nimic. Dar cu atât mai mult în epoca noastră, în care atenția ne e distrasă permanent, în care avem la îndemână mai multă informație ca oricând și în care nu ne lăsăm aproape niciodată creierul să se odihnească, ci îl alergăm din gând în gând, din senzație în senzație și din emoție în emoție, concentrarea pe un singur subiect poate să fie greu de obținut.