Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Problemele femeii au apărut după nunta fiicei sale, un eveniment care i-a provocat o emoție puternică. La trei zile după festivități, femeia a început să aibă dureri în piept și dificultăți de respirație, simptome care au determinat-o să solicite ajutor medical.
Inițial, medicii au suspectat un infarct miocardic și au trimis-o de urgență la spital. Analizele au arătat însă rezultate neobișnuite: fluxul de sânge către inimă era redus, dar nu exista niciun cheag care să explice problema.
Investigațiile au indicat o deformare temporară a ventriculului stâng, camera inimii responsabilă pentru pomparea sângelui în organism. Acest semn este caracteristic cardiomiopatiei takotsubo (TTS), o afecțiune rară care poate imita un atac de cord.
Cazul, descris într-un studiu publicat în Oxford Medical Case Reports, evidențiază o afecțiune extrem de rară, numită „sindromul inimii fericite”.
Ce este „sindromul inimii fericite”
Cardiomiopatia takotsubo este cunoscută ca „sindromul inimii frânte” deoarece apare frecvent după evenimente negative intense, precum pierderea unei persoane apropiate, o despărțire sau un șoc emoțional.
În cazuri mult mai rare, aceeași afecțiune poate fi declanșată de emoții pozitive extreme, precum bucuria intensă, entuziasmul sau surprizele fericite. Această variantă este numită „sindromul inimii fericite”.
Cercetările arată că aproximativ 1-3% dintre pacienții suspectați de infarct, dar care nu prezintă semnele unui cheag în ventriculul stâng, ar putea avea de fapt cardiomiopatie takotsubo. Cazurile provocate de emoții pozitive reprezintă doar aproximativ 4% dintre situațiile raportate.
O afecțiune rară, dar poate fi gravă
Deși cardiomiopatia takotsubo este de obicei reversibilă, medicii avertizează că aceasta nu trebuie ignorată. În unele situații poate duce la complicații serioase și poate pune viața în pericol.
Afecțiunea a fost descrisă pentru prima dată în Japonia, în 1983, iar numele „takotsubo” provine de la vasele tradiționale japoneze folosite pentru capturarea caracatițelor. Forma anormală a ventriculului stâng la pacienții afectați seamănă cu aceste recipiente.
Mecanismele exacte prin care emoțiile puternice afectează inima nu sunt complet înțelese. Specialiștii consideră că un rol important îl are activarea bruscă a sistemului nervos simpatic și creșterea nivelului de hormoni ai stresului, precum catecolaminele.
Medicii recomandă atenție
Autorii studiului atrag atenția că medicii trebuie să ia în calcul această posibilitate chiar și la pacienții fără factori clasici de risc cardiovascular.
„Sindromul inimii fericite” poate avea simptome mai ușoare decât forma asociată emoțiilor negative, ceea ce poate duce la subdiagnosticare. Totuși, efectele pe termen scurt și lung pot fi similare.
În cazul femeii de 65 de ani, recuperarea a fost completă, iar pacienta și-a reluat viața normală. Potrivit cercetătorilor, aceasta spune că așteaptă cu nerăbdare să fie martoră la momentele fericite ale celorlalți copii ai săi în anii următori, notează sciencealert.com.
Citește pe Antena3.ro
