Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ştiaţi că o parte dintre dietele cele mai mediatizate ne pot îmbolnăvi în loc să ne ajute să slăbim?...
Este deja cunoscut faptul că alimentaţia haotică ne expune riscului de obezitate, diabet, boli cardiovasculare, infarct, accident vascular cerebral... Dar ştiaţi că o parte dintre dietele cele mai mediatizate ne pot îmbolnăvi în loc să ne ajute să slăbim? Informaţiile din reviste sau de pe internet sînt contradictorii, de aceea ne este extrem de dificil să alegem singuri o dietă eficientă şi sigură pentru sănătatea noastră.
În ultimii ani, dieta Atkins a avut şi încă mai are foarte mare succes. Cheia succesului constă în numărul mare de kilograme de care scapă cei care respectă cu stricteţe această dietă. Principiul de bază al dietei Atkins este: “Organismul nostru metabolizează mai întîi carbohidraţii. Iar dacă excludem carbohidraţii din alimentaţie, organismul va fi nevoit să treacă la arderea grăsimii”, arată specialiştii în acest tip de dietă. De aceea, persoanele care trec la Atkins pot să mănînce oricît de multe proteine şi grăsimi atît timp cît se feresc de alimentele care au în compoziţia lor carbohidraţi. Astfel, dacă v-aţi hotărît să ţineţi această dietă, trebuie să vă luaţi la revedere de la carbohidraţi: dulciuri concentrate, pîine, paste făinoase, dar şi fructe, legume, cereale integrale.
Fără fructe şi legume
Renunţarea la carbohidraţi presupune totuşi o serie de riscuri. “Carbohidraţii sînt principala sursă de energie a organismului. De aceea, aproximativ 40%-50% din aportul caloric zilnic trebuie să provină din carbohidraţi. Cei care adoptă un regim alimentar care exclude carbohidraţii buni – fructe, legume, cereale integrale – se expun dezechilibrelor metabolice, bolilor cardiovasculare şi cancerului de colon. În asemenea cazuri, energia organismului provine în cea mai mare parte din arderea grăsimilor, şi nu a glucozei, cum se întîmplă în mod normal”, ne avertizează prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Excluderea din dietă a fructelor şi a legumelor aduce de asemenea constipaţie, halenă, dureri de cap şi oboseală generală. Şi acestea nu sînt singurele probleme cauzate de dietele hiperproteice: Atkins, South Beach etc. Cantităţile mari de proteine consumate creează la rîndul lor dezechilibre majore în organismul nostru. “O persoană sănătoasă ar trebui să consume în jur de 0,8-1 g proteine pe kilogram corp pe zi. Şi proteinele se supun principiului de bază al alimentaţiei echilibrate: acel principiu potrivit căruia ce-i prea mult strică. Un aport excesiv de proteine favorizează eliminarea calciului din sistemul osos.
O dietă în care proteinele sînt în exces provoacă acidifierea mediului intern şi dislocarea unor cantităţi importante de calciu din sistemul osos. Altfel spus, o dietă bogată în carne le predispune pe femei la osteoporoză. De asemenea, cantităţile mari de proteine creează probleme persoanelor cu afecţiuni renale şi bolnavilor de gută”, arată prof. dr Gheorghe Mencinicopschi.
O altă problemă legată de dietele hiperproteice este eliberarea în organism a unor substanţe care în exces pot fi letale. În cazul persoanelor care adoptă dieta Atkins, energia organismului provine în cea mai mare parte din arderea grăsimilor. Aceasta înseamnă eliberarea unei mari cantităţi de corpi cetonici (substanţe produse în cursul procesului de degradare a grăsimilor în organism). Excesul de corpi cetonici nu mai poate fi eliminat prin urină, ajunge în sînge, producîndu-se acidocetoza (creşterea acidităţii sangvine) care poate evolua pînă la comă.
Citește pe Antena3.ro
Veganii
La polul opus dietelor Atkins, South Beach şi altora asemenea se află cele care exclud carnea şi alte produse de origine animală: ovo-lacto-vegetariene, ovo-vegetariene, lacto-vegetariene sau vegane. În cazul acestora, privarea de proteine de origine animală ne expune de asemenea unor riscuri. “Proteinele conţin aminoacizi esenţiali, substanţe de care organismul nostru are nevoie pentru a funcţiona. Aceşti aminoacizi nu pot fi sintetizaţi de organism, ci trebuie luaţi din alimente. Pentru a ne asigura necesarul de aminoacizi esenţiali trebuie să combinăm cele două tipuri de proteine: animale şi vegetale. Cu un mic avantaj totuşi pentru proteinele animale, care conţin o cantitate mai mare de aminoacizi. De aceea, nu este recomandată excluderea în totalitate a proteinelor de origine animală, aşa cum se întîmplă în cazul veganilor”, spune specialistul nostru.
Calorii
Un alt tip de diete la modă care fac mai mult rău decît bine sînt cele care limitează la minimum aportul caloric zilnic. Dieta cu cel mai mic aport caloric (în engleză – The very low caloric diet sau vLCD) recomandă cel mult 800 de calorii zilnic. În acelaşi fel, dieta cu puncte atribuite alimentelor în funcţie de numărul de calorii (Weight Watchers) le recomandă celor care vor să slăbească să mănînce absolut orice atît timp cît se încadrează într-un număr foarte mic de puncte. Cei care ţin aceste diete riscă să consume numărul de calorii permise la o singură masă, iar în restul zilei să se înfometeze.
SUPLIMENTE. Unele diete înlocuiesc fructele şi legumele cu vitaminele sub formă de pastile. “Suplimentele nutritive pot echilibra o dietă, dar nu pot înlocui alimentul propriu-zis. În suplimente, vitaminele, mineralele se găsesc în formă concentrată şi nu în formă naturală, aşa cum se găsesc în alimentele obişnuite. Niciodată un supliment nutritiv nu poate înlocui un fruct viu, proaspăt, o legumă crudă”, explică prof. dr Gh. Mencinicopschi.
SPORT. Majoritatea dietelor pun accentul pe alimentele cu cel mai mic risc de îngrăşare şi uită cu desăvîrşire că, fără sport, aceste diete sînt incomplete. Mişcarea joacă un rol important în arderea caloriilor, dar şi în stimularea sistemelor cardiovascular şi respirator.
FIER. Cei care
exclud produsele de origine animală din dietă se expun cu bună ştiinţă anemiei
prin carenţă de fier. Fierul se găseşte în cantităţi mai mici şi se asimilează
mai greu din produsele de origine vegetală. Ar trebui să mîncăm cantităţi
foarte mari de spanac pentru a ne asigura necesarul zilnic de fier. Pe cînd în
ficatul de pasăre, fierul se găseşte în cantităţi mult mai mari.
VITAMINA B12. Aceasta se găseşte doar în produsele de origine animală – ouă, lactate, ficat, peşte, carne. Carenţa de B12 se manifestă prin oboseală generală, pierderea poftei de mîncare, pierderi de memorie, labilitate a stării de spirit, depresie.
