Cerealele, doza ta de seleniu

Seleniul este unul dintre cei mai puternici antioxidanti, cu rol semnificativ in mentinerea imunitatii si in prevenirea afectiunilor cauzate de actiunea radicalilor liberi: boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, artrite cronice, boli neurodegenerative (Parkinson, Alzheimer), cancere, imbatranire precoce. "Alimentatia noastra contine din ce in ce mai putine vitamine si minerale. Nici seleniul nu face exceptie, el gasindu-se in cantitati insuficiente in ceea ce mancam. Solul Romaniei este sarac in acest element, singura solutie pentru asigurarea dozei zilnice si pentru echilibrarea dietei fiind suplimentele alimentare cu seleniu. Alimentele de productie romaneasca pot contine seleniu doar daca animalele au primit furaje cu adaos de seleniu. Pentru a preveni carentele, in Suedia, de exemplu, se adauga in sol ingrasaminte cu seleniu", arata prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare.

Carentele afecteaza imunitatea

In tara noastra, doza zilnica recomandata de seleniu este intre 50 si 200 de micrograme. In stare naturala, seleniul se gaseste in fructe, legume, oua, cereale, carne, ficat – care provin din teritorii cu sol bogat in seleniu (Brazilia, Argentina). Usturoiul contine 2 micrograme de seleniu la 100 g, prunele uscate – 3 micrograme, carnea de porc slaba – 10 micrograme, ficatul – 20 micrograme, carnea de iepure – 15 micrograme. Foarte bogate in seleniu sunt fructele de mare, care insa sunt consumate mai putin de catre romani: homarul (130 micrograme), crevetii (23 micrograme), midiile (40 micrograme). Persoanele care adopta o dieta vegetariana sunt si mai expuse carentelor, pentru ca cele mai mari cantitati de seleniu se gasesc in produsele de origine animala. Sistemul imunitar sufera cel mai mult din cauza acestor carente. Iar daca sistemul imunitar este slabit, este favorizata aparitia bolilor de inima, a maladiilor Alzheimer, Parkinson si a cancerelor.

Suplimente nutritive

"S-a dovedit ca suplimentarea dietei cu seleniu reduce incidenta si previne aparitia cancerului de prostata. In cazul bolnavilor de cancer, seleniul contribuie la eficienta chimioterapiei", mentioneaza prof. dr. Gh. Mencinicopschi. Comportamentele alimentare nesanatoase cum sunt tabagismul, alcoolismul accentueaza nevoia organismului de antioxidanti (vitaminele A, E, C, seleniu, zinc, magneziu, cupru). Lipsa din dieta a antioxidantilor care sa se opuna atacului radicalilor liberi explica de ce bolile cardiovasculare, reumatismul, scleroza sau cancerele apar la varste din ce in ce mai mici. Suplimentarea dietei cu seleniu este necesara tuturor. Exista insa unele categorii de persoane care au nevoie de un aport mai mare decat de obicei: persoanele cu restrictii alimentare si alimentatie dezechilibrata, suferinzii de alergii, femeile insarcinate si varstnicii, bolnavii cronici, cei cu reumatism, scleroza, cancer, vegetarienii. Un aport suplimentar de seleniu este recomandat si tinerilor care mananca zilnic in stilul fast-food, lipsit de valoare nutritionala.

Vitamine

S-a demonstrat ca efectele benefice ale seleniului sunt amplificate cand acesta este asociat cu alti antioxidanti – vitaminele A, B6, C, E, zinc sau cu metionina. Aminoacid esential care nu poate fi sintetizat de organism, metionina o luam din alimentatie. Metionina asociata cu seleniul are capacitatea de a forma o rezerva in organism. Astfel, in perioadele in care organismul nu primeste seleniu, el apeleaza la rezerve si reuseste sa faca fata stresului oxidativ generat de radicalii liberi.

SURSE

Alimente (100 g) / Seleniu Usturoi 2 micrograme Prune uscate 3 micrograme Carne de porc slaba 10 micrograme Ficat 20 micrograme Carne de iepure 15 micrograme Homar 130 micrograme Creveti 23 micrograme Midii 40 micrograme Stridii 20 micrograme Calmar 60 micrograme

MINERALE. Una dintre cele mai bune surse de seleniu sunt cerealele integrale. Acestea sunt bogate si in alte saruri minerale (calciu, fosfor, magneziu, potasiu, zinc), fiind recomandate pentru intarirea sistemului imunitar, pentru buna functionare a sistemului nervos si prevenirea imbatranirii precoce.

LEGUME SI FRUCTE. Pentru neutralizarea radicalilor liberi sunt necesari antioxidanti. Acestia sunt de mai multe tipuri: primari (vitamina C naturala, betacarotenul natural, seleniul), secundari (vitaminele B1, B3, B5, B6, zincul, magneziul, cuprul) si complementari (acidul folic, biotina). Cele mai bune surse de antioxidanti sunt fructele si legumele. Si unele grasimi – uleiul de masline, de floarea-soarelui – au putere antioxidanta datorita vitaminei E.

STIATI CA

Seleniul este un element chimic descoperit in 1817 si numit astfel dupa denumirea greaca a lunii – Selena. Solurile cele mai sarace in seleniu sunt Tarile Scandinave, Anglia, Scotia, Romania, China. Soluri bogate in seleniu sunt cele din America. In China exista o boala endemica – boala Keshan. Aceasta este o afectiune cardiovasculara a copiilor cu lipsa de seleniu. Lipsa seleniului din alimentatia femeilor insarcinate afecteaza evolutia fatului.

STIRI

CALORII. In Occident, cerealele integrale furnizeaza aproximativ 30% din aportul zilnic de calorii. Desi cunosc efectele benefice ale cerealelor asupra sanatatii, putini romani consuma cereale la micul dejun. Astfel, statisticile arata ca mai mult de jumatate dintre romani nu mananca niciodata cereale integrale la micul dejun. Un roman consuma in medie 280 g cereale anual, in vreme ce un european consuma 2 pana la 9 kilograme de cereale integrale anual. Romanii, dimpotriva, mananca multa paine si paste fainoase – aproximativ 30% din ratia zilnica de calorii. AVOCADO. Deosebit de hranitor, avocado este unul dintre cele mai folosite fructe in dietele de slabit. De asemenea, consumul de avocado favorizeaza normalizarea nivelului colesterolului in sange si scade riscul de afectiuni cardiovasculare. Avocado este bogat in carbohidrati, in potasiu, vitaminele C, E si unele vitamine din grupul B. Datorita continutului ridicat de uleiuri si de vitamina E, avocado este recomandat si pentru ingrijirea parului si a pielii. BERE. Rezultatele unui studiu al Asociatiei Nationale a Berii din SUA arata ca, in cantitati moderate, berea poate avea actiune favorabila asupra sanatatii. Prof. Norman D. Kaplan sustine ca berea contribuie la normalizarea tensiunii arteriale si scade riscul de aparitie a hipertensiunii. S-a dovedit ca barbatii care beau unul-doua pahare de bere pe zi prezinta un risc mai mic de a suferi de cardiopatie ischemica decat cei care consuma bauturi alcoolice tari. Efectele benefice ale berii se datoreaza vitaminelor din grupul B, care scad nivelul de homocisteina, un aminoacid. Nivelul de homocisteina ridicat poate creste riscul de afectiuni cardiovasculare.