x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Trup, minte, suflet De ce mâncăm carbohidraţi

De ce mâncăm carbohidraţi

de Georgeta Licsandru    |    24 Mar 2008   •   00:00
De ce mâncăm carbohidraţi

SURSE ● Fructele, legumele şi cerealele integrale ne dau energie
Aproximativ 40%-50% din aportul caloric zilnic trebuie să provină din carbohidraţi. Dar nu orice carbohidraţi, ci aceia din fructe, legume, cereale integrale. Doar aceştia previn diabetul şi bolile cardiovasculare.


SURSE ● Fructele, legumele şi cerealele integrale ne dau energie
Aproximativ 40%-50% din aportul caloric zilnic trebuie să provină din carbohidraţi. Dar nu orice carbohidraţi, ci aceia din fructe, legume, cereale integrale. Doar aceştia previn diabetul şi bolile cardiovasculare.


Carbohidraţii, numiţi şi glucide, reprezintă principala sursă de energie a organismului. Nutriţioniştii fac distincţia între carbohidraţii complecşi (din legume, fructe, cereale integrale) şi carbohidraţii simpli (din biscuiţi, ciocolată, bomboane sau băuturi carbogazoase). În categoria carbohidraţilor complecşi intră amidonul şi fibrele alimentare, în vreme ce carbohidraţii simpli sunt reprezentaţi de zahărul rafinat. Este bine să facem această distincţie, pentru că doar carbohidraţii din fructe, legume, cereale integrale sunt sănătoşi.


COMPARAŢIE. Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi ne propune o comparaţie între cele două tipuri de carbohidraţi: "Carbohidraţii simpli din prăjituri, ciocolată furnizează imediat energia. Această energie însă se epuizează rapid şi apare din nou dorinţa de a consuma ceva dulce, ceea ce obligă pancreasul să secrete mai multă insulină. Apar oscilaţii ale glicemiei şi riscul de a dezvolta rezistenţă la insulină şi, în timp, diabet. Pe de altă parte, carbohidraţii complecşi eliberează energia puţin câte puţin. În acest fel sunt evitate şocurile insulinice, creşterea sau scăderea bruscă a glicemiei".
Puţină lume ştie că şi fibrele alimentare sunt carbohidraţi complecşi, care intervin în asimilarea grăsimilor, scăzând nivelul colesterolului din sânge. De asemenea, fibrele conţinute de fructele şi legumele crude contribuie la menţinerea în limite normale a glicemiei şi previn diabetul. Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi ne atrage atenţia asupra riscului reprezentat de excluderea carbohidraţilor complecşi din dietă. Persoanele care renunţă la fructe, legume, cereale integrale suferă de constipaţie, modificări bruşte de dispoziţie, ameţeli, dureri de cap, de stomac, stări depresive. În timp, absenţa carbohidraţilor complecşi este asociată cu riscul de boli cardiovasculare şi chiar cancer.


ATENŢIE LA ZAHĂR. "Carbohidraţii simpli sunt cei pe bază de zahăr rafinat, care nu sunt deloc sănătoşi pentru organismul dumneavoastră. În această categorie intră ciocolata, prăjiturile, biscuiţii, bomboanele şi orice aliment realizat prin adaos de zahăr rafinat, făină sau orez alb prelucrat. În procesul rafinării, cele mai multe minerale şi vitamine se elimină, iar alimentele respective, odată intrate în organism, se comportă ca zahărul pur. Intră în fluxul sangvin, provocând perturbări ale nivelului glucozei şi apariţia apetitului crescut pentru dulciuri", arată dr Gillian Mckeith.


Asocieri

Carbohidraţii (salatele de legume, cerealele) nu trebuie asociaţi cu proteinele (carnea). În momentul în care îi combinăm cu proteinele, în loc să fie asimilaţi, carbohidraţii încep să intre în fermentaţie şi apar balonările. Aceasta deoarece carbohidraţii au nevoie de o perioadă de digestie mai scurtă. Mai mult, asocierea nefericită dintre carbohidraţi şi proteine înseamnă gaze intestinale, arsuri, dureri de stomac, indigestie. Cerealele putem însă să le asociem cu legume, leguminoasele cu legumele.


×