Bogăţia resurselor agroalimentare a ţării noastre trebuie transformată într-o sursă de profit pentru toţi factorii implicaţi, printr-un management eficient. Înţelegerea naturii complexe a domeniului alimentaţiei se bazează pe cunoaşterea întregii reţele, mai mult decât pe lanţurile simple care o alcătuiesc.
Lanţul alimentar cuprinde, în general, toţi participanţii şi procesele implicate în producţia alimentară, de la producătorii primari (agricultori, fermieri), procesatori (companii ce fabrică alimente), comercianţi (firme şi lanţuri de distribuţie) până la consumatorul final.Un management eficient al lanţului alimentar necesită competenţe multidisciplinare şi reprezintă o provocare pentru viitorul sectorului agroalimentar autohton. Un astfel de management presupune oameni bine pregătiţi în diferite domenii, capabili să implementeze cu succes tehnologii moderne de procesare, bune practici financiare, eficienţă economică, marketing şi practici privind protecţia mediului. Direcţiile de acţiune ale managementului eficient al lanţului alimentar sunt: siguranţa alimentară: cadrul legal general, managementul calităţii şi al riscului, trasabilitatea, protecţia mărcii şi responsabilitatea; calitatea: senzorială (gust, miros, aspect, structură), igienică (lipsa reziduurilor etc.), nutritivă (caracteristici nutriţionale), reputaţie, recunoaşterea mărcii şi producţie durabilă; eficienţa: flexibilitate, oferta continuă, volum mare şi preţ mic.
Aceste direcţii afectează “jucătorii” implicaţi la toate nivelurile lanţului. În viitor, un obiectiv important al industriei de profil va fi acela de a gestiona diferitele interese ale participanţilor individuali de pe piaţă în ce priveşte activităţile economice, de mediu, etice şi de a examina felul în care acestea pot să influenţeze cât mai intens obţinerea de rezultate care să crească beneficiile consumatorilor, în timp ce aduc, de asemenea, beneficii şi producătorilor. Conflictele asociate cu practicile concurenţiale, dinamica pieţei şi legislaţia în vigoare, trebuie să fie rezolvate împreună cu acelea care rezultă din cererile societăţii şi percepţia publică. Integrarea unei companii în lanţul alimentar întâlneşte bariere manageriale care constau în primul rând în oferta slabă de materii prime atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ, precum şi de lipsa personalului calificat.
MĂSURI CE TREBUIE
LUATE
Implementarea unor controale eficiente ale calităţii
alimentelor poate fi garantată numai prin avansarea continuă, din ce în ce mai
sofisticată şi bine coordonată, a sistemelor de management al lanţului
alimentar, inclusiv sistemele de management al calităţii, al siguranţei
alimentare şi managementul de mediu. În final, coordonarea valorii lanţului
alimentar trebuie să aibă ca rezultat crearea unei valori adiţionale,
suplimentare nevoilor de bază pentru asigurarea siguranţei şi calităţii
alimentelor. Consideraţiile asupra raportului cost/beneficiu al companiilor
trebuie extinse în tot lanţul agroalimentar. Dezvoltarea şi implementarea
acestor noi procese economice vor necesita sprijin din partea diferitelor
discipline fundamentale ale ştiinţei. Cercetarea în domeniul agroalimentar
trebuie să identifice politicile de asigurare a securităţii şi siguranţei
alimentare şi conduce la creşterea competitivităţii industriei procesatoare de
alimente.
Datorită structurii industriei agroalimentare, sunt necesare eforturi substanţiale pentru a transfera rezultatele din cercetare-dezvoltare în special către IMM-uri. Pentru a defini domeniile de succes ale cercetării, trebuie să fie identificate cerinţele şi nevoile consumatorilor, cei pentru care se produc alimentele. Reprezentanţii autorităţilor centrale care elaborează politicile, precum şi companiile trebuie să fie puşi în situaţia de a face distincţie între rolul organizaţiilor de consumatori şi comportamentul consumatorilor individuali la punctele de vânzare.
NECESITĂŢILE
SISTEMULUI
Pentru dezvoltarea şi exploatarea lanţului alimentar şi a reţelei
în totalitate trebuie să se ţină cont de creşterea cererilor consumatorilor
privind dezvoltarea de produse şi servicii inovative, creşterea cererii de
activităţi tip reţea, influenţa tehnologiilor de informare şi comunicare asupra
tranzacţiilor între companii şi logistica acestora, mecanisme noi organizaţionale
şi tehnice pentru feedback, comunicare, sisteme de conversie, sisteme de
trasabilitate şi de supraveghere a calităţii, integrarea sistemelor de
management al producţiei de alimente, cererea pieţei pentru managementul
eficient al lanţului alimentar în ce priveşte inovarea proceselor şi produselor
şi atragerea efectelor colaterale.
Cerinţa de schimbare a rolului alimentelor necesită schimbare şi în domeniul comercial, şi anume: de la pieţele bazate pe ofertă, în prezent, la cele bazate pe cerere, în viitor. Va fi necesar să se ia în considerare punctul de vedere al consumatorului la fiecare etapă a dezvoltării, procesării şi marketingului produselor alimentare. În concluzie, pentru un management eficient al lanţului alimentar, toate greutăţile apărute vor fi tratate ca simple provocări ce trebuie depăşite prin îmbunătăţirea capacităţii manageriale a celor implicaţi şi care doar printr-o colaborare efectivă vor avea puterea de a răspunde semnalelor pieţei, cerinţelor unei legislaţii tot mai restrictive şi, bineînţeles, pretenţiilor şi aşteptărilor consumatorilor.
- De Adriana Macri, Institutul de Bioresurse Alimentare