Omega 3 îţi apără neuronii

Protejaţi-vă neuronii şi memoria cu acizii graşi esenţiali omega 3, nişte grăsimi sănătoase care se găsesc în peştele gras oceanic, nuci, alune, uleiul de in, de rapiţă, de soia, de nucă! Aceasta este recomandarea cercetătorilor de la Universitatea Laval (Canada). Studiul efectuat la Universitatea Laval şi coordonat de prof. Frederic Calon a arătat că acizii graşi esenţiali omega 3 pot preveni bolile neurodegenerative – Parkinson şi Alzheimer. O alimentaţie bogată în omega 3 poate de asemenea să reducă simptomele acestor boli în momentul în care au fost depistate.

Protejaţi-vă neuronii şi memoria cu acizii graşi esenţiali omega 3, nişte grăsimi sănătoase care se găsesc în peştele gras oceanic, nuci, alune, uleiul de in, de rapiţă, de soia, de nucă! Aceasta este recomandarea cercetătorilor de la Universitatea Laval (Canada). Studiul efectuat la Universitatea Laval şi coordonat de prof. Frederic Calon a arătat că acizii graşi esenţiali omega 3 pot preveni bolile neurodegenerative – Parkinson şi Alzheimer. O alimentaţie bogată în omega 3 poate de asemenea să reducă simptomele acestor boli în momentul în care au fost depistate.

Acizii graşi omega 3 sînt constituenţi esenţiali ai membranelor celulare cerebrale. De aceea, creierul funcţionează la parametrii optimi doar dacă mîncăm peşte, nuci, ulei de in sau de soia. S-a demonstrat că persoanele peste 70 de ani care mănîncă peşte în fiecare zi au rezultate mai bune la testele cognitive decît cele a căror dietă este săracă în peşte.

Macrou, hering, somon

Pentru protejarea neuronilor, cei mai buni sînt acizii graşi omega 3 cu lanţ lung: EPA (acidul eicosapentaenoic) şi DHA (acidul docosahexaenoic). Aceştia se găsesc în peştele gras oceanic de apă rece: macroul, heringul, somonul, tonul, codul, sardina. În uleiul de in, de rapiţă, de soia, în nuci sau alune se găsesc acizi graşi omega 3 cu lanţ scurt (acidul alfalinolenic). "Organismul persoanelor sănătoase poate să transforme acizii omega 3 cu lanţ scurt din nuci, alune sau ulei de in în acizi omega 3 cu lanţ lung. O dată cu înaintarea în vîrstă, enzimele sînt din ce în ce mai puţin active, iar organismul vîrstnicilor nu mai poate transforma acizii omega 3 cu lanţ scurt în acizi cu lanţ lung. De aceea, ei trebuie să consume cu precădere peşte. Altfel, lipsa acizilor omega 3 este cauza îmbătrînirii accelerate, a degradării fizice şi intelectuale", arată prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Parkinson, Alzheimer

Cauza bolii Parkinson este dispariţia neuronilor care produc dopamină, substanţă care permite coordonarea mişcărilor. Pe măsură ce scade nivelul dopaminei, apar simptomele bolii Parkinson: tremurături, încetinirea mişcărilor. Reducerea nivelului dopaminei este mai rapidă în absenţa alimentelor bogate în acizi omega 3, atrag atenţia reprezentanţii Societăţii americane de biologie experimentală. Putem spune astfel că absenţa din dietă a peştelui, a uleiului de in, de nucă este un factor de risc în apariţia bolii Parkinson.

S-a demonstrat de asemenea că membranele neuronilor îmbătrînesc mai repede dacă nu primesc omega 3, ceea ce creşte riscul de Alzheimer. Soluţia prevenirii Alzheimer? Peştele! Grăsimile din peşte pot stimula producţia unei proteine – numită LR.11 – care previne degenerescenţa cognitivă. Mai mult, specialiştii spun că acizii omega 3 sînt responsabili cu starea de bine, cu prevenirea depresiilor. De asemenea, acizii graşi esenţiali omega 3 menţin elasticitatea vaselor sangvine şi previn îmbătrînirea precoce. 

Pentru menţinerea funcţiilor cognitive, pentru prevenirea stărilor depresive este important atît aportul de acizi graşi omega 3, cît şi raportul dintre aceştia şi un alt tip de acizi graşi esenţiali – cei omega 6. Acizii omega 6 se găsesc mult mai uşor în alimente: ulei de floarea-soarelui, de şofrănel, de germeni de porumb. Dacă sînt consumaţi în exces, acizii graşi omega 6 au efect proinflamator, crescînd riscul de apariţie a numeroase boli, printre care se numără şi maladiile Alzheimer şi Parkinson. Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi arată că raportul între cele două tipuri de acizi ar trebui să fie de 1:1, 1:2, maximum 1:4, adică o parte acizi omega 3 din peşte la maximum patru părţi acizi omega 6 din uleiuri vegetale. "Dieta modernă a distrus acest echilibru. Găsim raporturi de 1:22, 1:24 între omega 3 şi omega 6. Omul modern mănîncă multe grăsimi saturate (carne, lactate) şi acizi omega 6 (uleiuri vegetale), însă pune pe masă foarte rar macrou, ton, cod, sardine, somon – surse de acizi omega 3", arată specialistul nostru.

NUCI. Acizii graşi esenţiali omega 3 şi omega 9, pe care îi conţin nucile, acţionează asupra asimilării grăsimilor de către organismul uman. Astfel, cinci-şase nuci zilnic contribuie la menţinerea colesterolului în limite normale.

ECHILIBRU. Uleiul de cînepă este cel mai echilibrat în ceea ce priveşte raportul între acizii graşi omega 3 şi omega 6. Acest ulei conţine o parte omega 3 la două părţi omega 6. Cel mai dezechilibrat este uleiul de floarea-soarelui, în care raportul dintre omega 3 şi omega 6 este de 1 la 126. Uleiul de floarea-soarelui este cel mai nesănătos, dar totuşi cel mai folosit în bucătărie.

PEŞTE OCEANIC. Carnea de peşte este mai uşor de digerat decît alte tipuri de carne. În urmă cu 15-20 de ani, nutriţioniştii pledau pentru peştele de apă dulce, cu carne slabă (crap, şalău, somn). Lucrurile s-au schimbat în prezent, specialiştii recomandînd peştele gras oceanic: somon, ton, hering, macrou. Datorită acizilor graşi esenţiali omega 3, acesta este cea mai bună soluţie pentru protejarea funcţiilor cognitive. Cu o condiţie: să mîncăm peşte de trei-patru ori pe săptămînă.

SUPLIMENTE. "Persoanelor care nu mănîncă peşte din diferite motive le recomand suplimentele nutritive cu acizi graşi esenţiali omega 3. Aceste suplimente contribuie la menţinerea echilibrului între acizii omega 3 şi omega 6. Suplimentele cu omega 3 asigură atît sănătatea creierului, cît şi buna funcţionare a inimii, sistemului circulator, rinichilor, ficatului, pancreasului", precizează prof. dr Gheorghe Mencinicopschi.