x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Ierburile de dragoste

Ierburile de dragoste

23 Feb 2005   •   00:00

 

DRAGOBETELE SARUTA FETELE!
Dragostea e binevenita atunci cand vine de la sine. Cand nu prea vine sau intarzie se gaseste leac pentru nehotararea sa. Fetele si feciorii de la sate cunosteau puterea miraculoasa a plantelor si cereau ajutorul babelor invatate. Poporul roman are leacuri pentru toate.  


CARMEN ANGHEL
 

 

PUTERE. Busuiocul hipnotizeaza iubitul: "Floricea de busuioc,/ Ce opreste mandru-n loc"
Romanii au o bogata traditie in ceea ce priveste folosirea unor plante pentru tamaduirea bolilor, pentru alungarea spiritelor, dar si pentru chemarea dragostei.  

Cand dragostea se lasa asteptata, dai fuga la baba. Ca ea cunoaste o smecherie sau macar o iarba care te scoate din impas. Sau daca nu se rezolva cu sentimentele celui pe care tu il doresti, macar iti da un pronostic: va fi sau nu va fi, pentru a nu mai pierde timpul.  

RITUALUL. Babele au trait multe la viata lor, au experienta, dar mai ales stiu ce buruiana e buna pentru lecuirea inimii. De altfel, exista si cantece populare care vorbesc despre disperarea tinerelor si disponibilitatea babelor: "Dada Ioana, dada Ioana,/ Nu stii tu vreo buruiana,/ Sa ma lecuie de-o boala..."  

"Plantele bune de dragoste se culegeau, in general, primavara sau vara", spune profesorul Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie si Folclor "Constantin Brailoiu" din Bucuresti. In preajma sau in timpul unor sarbatori importante din calendarul popular. In timpul echinoctiului de primavara - Caii lui Santoader, Florii, Joimari, Sangiorz, Sangiorzul vacilor, in preajma solstitiului de vara - Todorusale, Ispas, Sanziene, Circovii de vara, Ilie Palie, Foca, dar si la echinoctiul de toamna - Santamarie Mare, Santamarie Mica, Ziua Crucii. In functie de plantele ce trebuiau culese, se alegeau anumite momente ale zilei sau ale noptii. Ritualul culegerii presupune, de asemenea, identificarea unui loc curat, neumblat de animale, pasari si mai ales oameni, acolo unde nu se aud cainii latrand. Persoanele care culegeau plantele trebuiau sa fie curate sufleteste si trupeste, sa spuna anumite cuvinte, sa aiba o anumita tinuta vestimentara, sa-i ofere pamantului dupa care a fost culeasa planta seminte, paine, sare si asa mai departe.  

Pentru a pastra proprietatile plantei, parca pentru ca aceasta sa nu uite la ce va fi folosita, femeia care o smulgea pamantului ii soptea: "Intorcatoare, Intorcatoare,/ Cum te invarti tu dupa soare,/ Soarele dupa tine,/ Toti baietii dupa mine!". O alta tactica a tinerelor si femeilor era aceea de a merge noaptea, la anumite sarbatori, la un loc departat si curat si sa se tavaleasca in iarba, ca sa fie dragastoase tot anul.  

Articol realizat cu sprijinul profesorului Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie si Folclor "Constantin Brailoiu" din Bucuresti  

BUSUIOCUL
Busuiocul este, poate, una dintre cele mai cunoscute plante ale carei puteri magice sunt invocate de fete si de feciori pentru a-i ajuta in dragoste.
Odata, demult, un baiat si o fata se iubeau mult. Dar intr-o zi fata moare. Flacaul statea la mormantul ei si plangea. Pe mormantul fetei a inceput sa creasca o floare cu un miros frumos. De atunci, floarea poarta numele iubitului fetei moarte: Busuioc.
Busuiocul are un fel de putere hipnotizatoare: "Floricea de busuioc,/ Ce opreste mandru-n loc" sau "Si sa cati murgule-n zori/ Sa-mi gasesti vreo doua flori/ Si la cap, si la picioare/Sa-mi sadesti cate o floare./Una floare de bujor,/ Ce pare ca arde-n dor,/Si alta de busuioc,/Ce opreste mandra-n loc". Cantecele au fost culese de etnologul Simion Fl. Marian in lucrarea "Botanica romaneasca", aparuta la Editura Paideia, in anul 2000. "Poate de aceea isi pun fetele romane snopuri de busuioc in par, la salbe si in san, iar feciorii, in palarii si caciule, cand merg duminica si de sarbatoare la biserica, la joc", spunea Simion Fl. Marian.
 

MATRAGUNA, IMPARATEASA PLANTELOR
REGINA. Matraguna buna, creste in locuri pustii
Otrava sau elixir? Depinde de ceea ce iti doresti. Matraguna este in panteonul romanesc personificarea unei plante folosite inca din Antichitate si pana in zilele noastre, de medicina empirica, pentru efectele ei miraculoase. Matraguna mai poarta numele de Cireasa Lupului, Marea Doamna, Imparateasa, Imparateasa ierburilor. Este invocata pentru dragoste, casatorie, dar si pentru bogatie, fericire sau, dimpotriva, sa desparta dragostele, sa semene ura, dusmanie, saracie. Pentru a avea matraguna, trebuia respectat un ritual strict. Descantatoarea mergea, curata trupeste si sufleteste, in padure, departe de sat, acolo unde nu se aud nici caini, nici pisici, nici cocosii cantand, cauta matraguna, o fixa cu privirea si o insemna cu fir rosu. Apoi, femeia se intorcea in sat si astepta timpul favorabil culegerii. De obicei, matraguna aleasa era culeasa intr-o zi de marti, iar culegatoarea mergea singura sau insotita de cele sau cei care aveau nevoie de ajutorul matragunei - fetele nemaritate, nevestele lipsite de dragostea barbatilor. La matraguna insemnata mergeau inainte de ivirea zorilor, pe tacute sau pe nemancate. O salutau cu respect, "Buna dimineata, Doamna Mare", se dezbracau, se despleteau, se inchinau in fata ei, se roteau in jurul ei. Cuplurile feminine se imbratisau, se mangaiau, mimau actul sexual in timp ce descantatoarea o roaga cu blandete: "Matraguna, Doamna buna,/ Nu te iau de bolunzit,/ Ci te iau de indragostit;/ Nu te iau sa bolunzesti..."
Altul era descantecul pentru fetele nejucate de feciori, pentru invrajbire intre oameni. Cand matragunei i se cerea sa casatoreasca tinerii, se simula veselia si voia-buna, cand era luata pentru vraji de urat si despartit, se mimau supararea si cearta.
Dupa stabilirea scopului pentru care era furata pamantului, matraguna era smulsa din pamant, iar locul care o ajutase sa creasca era rasplatit cu paine, sare, un ban de argint, miere, vin.
Ritualul se incheia astfel: culegatoarele se intorceau in sat in tacere, nu se uitau inapoi, nu spuneau vorbe urate, evitau intalnirea cu alte persoane. Matraguna, adusa acasa, era sacra, se pastra la loc de cinste, la icoana.
 

 

 

Cicoarea, iubita Soarelui Iata o alta personificare a unei plante folosite ca leac de dragoste. Cicoarea creste prin fanete, locuri virane si pe marginea drumurilor. Are multe intrebuintari in medicina populara si este invocata in farmece de fetele necasatorite. Cicoarea este cea care va pune pe jar inimile petitorilor. Este indragita in special de tinere care o pun sub capatai, impreuna cu camasa celui dorit, sa le spuna in vis ursita. Sau, alta metoda, fetele se afumau, se spalau cu floare de cicoare sa le scape de urat si de farmecele vrajitoarelor: "Frunzulita trei cicori,/ Fusei la trei vrajitori,/ Toate trei mi-au spus ca mor!/ Numai una ochesica,/ Aia-mi spusa sa n-am frica".
Cicoarea apare intr-o legenda ca Zana Florilor, care se spala cu roua inainte de rasaritul soarelui pentru a nu fi vazuta de nimeni. Fiind vazuta intr-o zi de Soare, acesta a trimis doi luceferi sa o peteasca. Zana il refuza si Soarele, suparat, o transforma in floare de cicoare.  

 

Prezice casatoria Floarea Dragostei este o personificare a unei plante din familia Casulaceae, numita local dragoste, cu frunze in forma de lance si flori roz-purpurii, care creste pe langa paraiele din zonele inalte. Una dintre atributiile acestei plante este protejarea casei de dusmani. Dar este si un fel de masuratoare a dragostei. Daca cineva vrea sa afle cum va merge relatia sa, ia doua asemenea plante, le rasadeste intr-un loc curat si ferit al gradinii. Pentru a afla daca tinerii indragostiti se vor casatori, se rasadesc alaturat doua plante: una pentru fata si una pentru fecior. Plantele, crescand, urmeaza sa prezica, prin apropierea sau departarea tulpinilor, daca se casatoresc sau nu tinerii carora le-au fost menite.  

 

Plante miraculoase Buhaiul este o personificare a unei plante mici (Listera ovata) din familia Orchidaceae, care creste prin paduri si pasuni umede. Rizomul, scos din pamant, este macinat si pus in taratele vacilor pentru a se goni. In ceea ce priveste puterile sale in domeniul dragostei, in tinuturile Neamtului, buhaiul era pus in scalda de fete, care ii cereau sa le ajute sa fie placute de baieti si sa se marite cat mai curand. Sulfina are si ea puteri miraculoase. Este o planta invocata in descantecele de dragoste, in special in cele de aflare a ursitei. Este utilizata si in medicina populara, dar si pentru vopsitul textilelor cu culori vegetale, la fabricarea sapunului de casa. Sulfina de leac se recolta in zorii sarbatorilor de Sanziene sau Circovii Marinei.
 
 
 

×
Subiecte în articol: special dragoste plante matraguna