Martisorul este in pericol

 

In falsa lupta dintre Dragobete si Sfantul Valentin pierde Martisorul. De ce? Ne spune doamna Sabina Ispas, directorul Institutului de Etnografie si Folclor "Constantin Brailoiu" din Bucuresti. 


 

 

CE ESTE? Dragobetele nu inseamna iubire corporala, este altceva...

Dragobetele se plasa, in general, la data de 24 februarie, dar in unele locuri chiar in prima zi din martie. Sarbatoarea este legata de acest prag de trecere dintre iarna si primavara, care nu se face nici spontan, nici violent si nici sub forma unui salt; se face procesual. De aceea, in cultura traditionala romaneasca am putea vorbi despre o prefigurare a acestei treceri la inceputul lui februarie, o pregatire care este chiar cunoscuta sub numele de Gurbanul viilor si inceputa ca atare, trecerea fiind inceputa in perioada 24 februarie-1 martie si 9 martie. Este iarasi, ca si in situatia sarbatorilor de iarna, un ciclu de aproape doua saptamani. Dragobetele, in genere, e denumit Cap de primavara sau cu un termen, sa spunem romantic, se numeste si Logodiciul Pasarilor. Traditia spune ca pasarile care nu-si gasesc perechea acum vor ramane singure tot anul.  

ADEVARATA SEMNIFICATIE. Dar nu aceasta este semnificatia de baza a Dragobetelui. In ultimii ani am incercat sa oferim, majoritatea dintre noi, cei implicati in studiul culturii traditionale, o alternativa Festivalului Sfantului Valentin. Am reactivat un fel de memorie a Dragobetelui, motiv pentru care a si capatat o conotatie care nu ii era specifica asemanatoare celei a zilei indragostitilor. Or, Dragobetele nu era ziua indragostitilor. Traditia noastra nu avea o asemenea sarbatoare. Era un moment de reconciliere intre masculin si feminin, pentru ca urmeaza foarte curand perioada Postului Pastelui in care autoritatea feminina este recunoscuta. Iesirea impreuna a fetelor si feciorilor la padure la cules de flori era un prim gest al sacrificiului asupra vegetalului care renastea - garantie a puterii vietii. Si indiferent daca vreodata intalnirile la padure ar fi generat o oarecare intimitate, sarbatoarea respectiva este o sarbatoare foarte grava si sta sub semnul oferirii primelor flori. Sa recunoastem ca este una dintre cele mai delicate si sensibile sarbatori care, probabil, de aceea a si trecut asa de repede in plan pasiv. Pentru ca societatea n-a mai avut nevoie in ultimul timp de aceasta componenta sensibila. O suta de ani este foarte putin pentru cultura, dar pentru memoria colectiva si pentru conservarea ritualurilor si gesturilor rituale sau culturale este mult.  

DE CE DRAGOBETE. "Drag" stiu cu totii ce inseamna. Nu inseamna iubire si nu iubire corporala. A fi drag cuiva sau a tine dragoste pentru cineva nu inseamna neaparat acceptia pe care o dam noi astazi. Sufixul acela "-bete" trebuie sa ne duca cu gandul la autoritate, la virilitate, dar mai ales la autoritate si masculinitate in sensul acesta autoritar. "Vrabete" este vrabia mascul puternic. In zona de sud avem nume proprii Marinete, Onete, care are semnificatia "cel Mare". Dragobetele ar insemna, tradus vulgar, "Dragul cel Mare". Or, pentru o sarbatoare asta este deja o plasare intr-un spatiu de autoritate superior. Sa nu uitam ca acest 24 februarie este legat de personalitatea Sfantului Ioan Botezatorul. Autoritate care apare in mai multe randuri ca prag temporal, si asta inseamna schimbare atitudinala, gandire asupra comportamentului individual. El apare la sfarsitul celor 12 zile festive de la Craciun, apare acum la 24 februarie, apare si la 24 iunie. Vedem ca personalitatea Sf. Ioan este foarte prezenta, ca un fel de reper comportamental in cadrul secventelor temporale de trecere. Nu putem sa nu legam data de 24 februarie de semnificatia ei imediata: a sfantului care s-a jertfit, pentru ca a incriminat iubirea nelegitima. Pentru asta a fost decapitat. Si avem cumva pe dos!  

INTERPRETARI. Cuplurile se creasera in perioada sezatorilor. Acum se termina perioada sezatorilor, se intra in Postul Mare. Exact pe dos. Aceste interpretari, care pun accentul pe componenta erotica, as spune ca sunt niste analize, chiar daca sunt ale etnologilor, care dovedesc un fel de personalizare. Or, sarbatorile intotdeauna se integrau sistemului. La scurta vreme dupa Dragobete avem "strigarea peste sat", focurile de primavara, cand sunt incriminate persoanele care au ramas singure pentru ca au fost nevrednice. Gestul ruperii florilor - acum primele roade ale pamantului sunt aduse ca jertfa in ziua in care se aminteste de martiriul celui care a fost decapitat - Prima si a doua aflare a capului Sfantului Ioan Botezatorul , cel care a condamnat iubirea nelegitima. Cred ca asa ar trebui vazut Dragobetele. Noi, romanii, nu avem cultul erotismului. Asa cum vrem sa resemantizam noi, Dragobetele are cu totul alte semnificatii.  

UNDE S-A PASTRAT AMINTIREA. In partea de sud a tarii, Oltenia, parte din Mehedinti, Valcea, arealul in care sistemul traditional este cel mai bine conservat. Si, de aceea, aici Dragobetele s-a pastrat pana mai tarziu. Tot Dragobete se numeste si 1 martie. Ce se intampla acum cu Sfantul Valentin si cu tentatia noastra de a avea si noi un sfant al nostru s-a intamplat si altadata. Ce constituie pana la urma drama acestei culturi este faptul ca majoritatea intelectualilor - foarte bine intentionati - s-au rupt foarte devreme de semnificatia sistemului si de sacru. Si atunci au interpretat sistemul uitand, nestiind unde sa caute semnificatiile de baza. Din aceleasi motive a aparut si acea mare disponibilitate pentru acceptarea modelelor moderne.  

CINE CASTIGA? Nici macar nu e o lupta. S-a impus la nivel planetar acest festival - ca nu e sarbatoare, pentru noi nu inseamna nimic - al Sf. Valentin, care nu mai inteleg de ce e sfant din moment ce la targul acesta de Valentin care a fost la noi componenta erotica a dominat foarte mult latura metaforica sau estetica.  

Eu pretind ca e mai rau ca am transformat mesajul profund si frumos al Dragobetelui intr-o sarbatoare erotica, tot asa cum as spune ca succesiunea Valentin-Dragobete-Martisor a distrus cea mai bine conservata sarbatoare festivala a romanilor, care era 1 Martie. Pentru ca s-a consumat deja elanul raporturilor acestora generoase, al gesturilor tandre, al semnelor de atasament, de iubire. Nu poate sa tina de la Sf. Valentin pana la 1 Martie. N-am reusit sa redam Dragobetelui eleganta si profunzimea. Nu a castigat foarte mult, si-a pierdut semnificatia, iar bietul Martisor s-a vulgarizat, si-a pierdut semnificatia, stralucirea pe care o avea. Adevarul este ca Martisorul este cel care disparea si este inlocuit de Valentin.