Daewoo a trecut pe profit după plecarea din România

În timp ce România s-a agitat în cel mai balcanic stil cu putinţă să devină acţionar majoritar la şantierul naval din Mangalia, pentru a fabrica şi ea nişte „bărcuţe” aici, după cum spunea fostul premier Mihai Tudose, Coreea de Sud ne arată cum poate interveni în forţă un stat pentru a-şi proteja companiile. Oficialii de la Seul au anunţat că Daewoo, care a abandonat complet operaţiunile din România, va beneficia de comenzi guvernamentale în valoare de 5,2 miliarde de dolari, şi asta doar într-o primă fază a strategiei de revigorare a industriei navale sud-coreene. Abandonarea şantierului din Mangalia de către Daewoo a permis companiei coreene obţinerea unui profit consistent, pentru prima dată după şase ani.

Ministrul sud-coreean al Oceanelor şi Pescuitului, Kim Young- choon, a anunţat că Executivul din care face parte va comanda 200 de nave companiilor din „Big Three”- Hyundai, Samsung şi Daewoo, parte a unui program guvernamental agresiv de salvare a industriei de shippping sud-coreene. „Am pregătit un set de măsuri cuprinzătoare pentru sprijinirea industriei navale, care se confruntă cu o criză prelungită, pe fondul unei competiţii acerbe şi norme de mediu împovărătoare”, a declarat ministrul.

830 milioane de dolari este datoria la care Daewoo Shipbuilding and Marine Engineering (DSME) a renunţat, doar pentru a putea pleca mai repede din România

Programul a fost detaliat de Paik Ungyu, ministrul Comerţului, Industriei şi Energiei, care a anunţat că Executivul a plasat deja comenzi ferme pentru 40 de nave, ce urmează a fi livrate în următorii doi ani, în valoare de 5,2 miliarde de dolari. În aceste condiţi, nici nu mai e de mirare că Daewoo a plecat atât de uşor din România: a vândut şantierul din Mangalia cu doar 26 de milioane de dolari şi a abandonat complet demersul de a-şi mai recupera banii „investiţi” aici. Ghilimelele sunt date de suspiciunile privind operaţiunile derulate de-a lungul timpului de Daewoo la Mangalia, aflate inclusiv în atenţia DNA. Este posibil ca tocmai aceste dosare de la DNA să-i fi determinat pe sud-coreeni, obişnuiţi, de altfel, cu scandalurile de corupţie de la ei de acasă, să abandoneze atât de cuminţi şantierul din România.

Unele state reuşesc să fie buni manageri

La puţin timp după ce a părăsit România, Daewoo a anunţat că a înregistrat în 2017 un profit de 630 de milioane de dolari, după pierderi de 2,6 miliarde în 2016 şi pentru prima dată din 2011. Putem vorbi aici despre un succes al managementului de stat, DSME fiind controlat de Korea Development Bank (KDB), bancă a Guvernului de la Seul, care a preluat Daewoo în urmă cu trei ani pentru a-l salva de la faliment.

Guvernul de la Seul a anunţat că, pe termen mediu şi lung, va scoate la privatizare DSME. Naţionalizarea a fost necesară pentru a salva de la colaps unul din pilonii economiei sud-coreene

Aplicarea programului de restructurare, prin renunţarea la operaţiunile din România, SUA şi parţial China, eşalonarea datoriilor şi infuzia a şase miliarde de dolari au resuscitat DSME şi între Big Three-ul. Nu este de mirare că, în primul trimestru din acest an, Coreea de Sud a primit mai multe comenzi de nave decât orice altă ţară din lume, industria navală de aici susţinând în acest moment 40% din producţia mondială de shipping. Una peste alta, cam asta e diferenţa dintre un stat care a vrut un şantier pentru a fabrica bărcuţe şi unul care a ştiut să pompeze miliarde în companiile sale, să le salveze de la faliment, să le aducă pe profit şi să asigure aproape jumătate din producţia navală de pe planetă.

Statul a naţionalizat şantierul pentru „bărcuţele” olandezilor

Reamintim că DSME a vândut pachetul de 51% din compania din Mangalia în care statul român avea 49% către olandezii de la Damen, după aproape un an şi jumătate de negocieri. Tranzacţia a fost blocată pe ultima sută de metri de Ministerul Economiei, care a decis să-şi exercite dreptul de preempţiune, deşi nu avea absolut nimic care să-l recomande ca un manager viabil. Ulterior, Damen a fost de acord să cedeze gratuit statului 2% din acţiuni, astfel încât România a devenit acţionar majoritar al şantierului din Mangalia, dar managementul va rămâne la olandezi, care vor veni cu tot ceea ce este necesar funcţionării, de la portofoliu de comenzi, la forţa de muncă şi know-how. Daewoo a venit la Mangalia în 1997 şi, în ciuda unui număr impresionant de vapoare construite aici, a raportat pierderi uriaşe an de an, iar la momentul plecării sale avea datorii de 1,2 miliarde de dolari, din care 830 milioane către firma mamă, DSME.

Daewoo a dat fregatele româneşti pe submarinele indoneziene

Daewoo nu va şti niciodată cum ar fi să construiască corvetele de 1,6 miliarde de dolari pe care România vrea să le cumpere pentru forţele sale navale. Va trebuie să se mulţumească cu submarinele pe care le construieşte acasă pentru Indonezia şi cu cele 200 de nave comandate de Guvernul de la Seul.

Valoarea proiectului de investiţii este de 1,6 miliarde de euro şi presupune construirea într-un interval de şapte ani a celor patru corvete într-un şantier naval din România, prima urmând a fi livrată după trei ani.

Cinci pentru 1,6 miliarde de euro

Între timp, cinci constructori şi-au depus candidaturile pentru a deveni parteneri în programul României de dotare a Armatei cu patru corvete multifuncţionale, solicitate de NATO şi UE. Este vorba despre ThyssenKrupp Marine Systems din Germania, Naval Group din Franţa, care s-a asociat deja cu Şantierul Naval Constanţa, Damen Shypyards Group, reprezentat în România de şantierele de la Galaţi şi Mangalia, grupul italian Fincantieri care deţine în România şantierele navale de la Tulcea şi Brăila şi STM din Turcia. Potrivit programului ,,Corveta multifuncţională”, armata va cumpăra cele patru corvete mutifuncţionale construite pe un şantier din România şi va moderniza cele doua fregate tip T22R din dotarea forţelor Navale.