Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fiecare român aruncă peste 85 de kilograme de mâncare anual, iar cea mai mare risipă se face de Sărbători. Problema risipei de mâncare se înregistrează la nivel planetar, iar ultimele studii arată că suprafaţa pe care ar putea fi produse alimentele aruncate în fiecare an depăşeşte teritoriul Chinei.
În fiecare an, 1,3 miliarde de tone de alimente sunt aruncate la gunoi în întreaga lume. În UE se aruncă anual circa 89 de milioane de tone de alimente - circa 180 de kg pe cap de locuitor -, deşi aproximativ 79 de milioane de europeni trăiesc sub pragul sărăciei, iar 16 milioane primesc mâncare de la asociaţii caritabile. Peste 3 milioane de tone de alimente aruncă anual doar restaurantele, iar 15% din mâncarea din magazine ajunge la gunoi fără să fie scoasă din ambalaj, fiind expirată.
Locul 10 la aruncat mâncare
În România, în ultimii patru ani a scăzut risipa de alimente, însă nu semnificativ, de la aproape 100 de kilograme pe cap de locuitor, la 86 - care înseamnă circa 1,7 milioane de tone anual. Deşi este una dintre cele mai sărace ţări din UE, cu peste 40% din locuitori în pragul sărăciei, România se află pe locul 10 din 27 de ţări analizate de Eurostat în 2015. Conform unui studiu realizat recent de InfoCons, românii aruncă circa 35% din alimentele cumpărate, ajungând la 38% în perioada Sărbătorilor.
Cercetările din ultimii ani arată că mâncarea ajunge la groapa de gunoi fie din cauza excesului de consum, în ţările cu economie puternică, fie din cauza condiţiilor economice sau meteorologice nefavorabile, însă pierderile sunt similare. Studiile arată că cele 30 de procente din producţia mondială care se aruncă în fiecare an ar putea acoperi de trei ori necesarul de hrană pentru populaţia globului. Valoarea pierderilor este, în fiecare an, de şase ori mai mare decât cea a ajutoarelor pentru dezvoltare, iar Comisia Europeană atrage atenţia că, în lipsa unor măsuri adecvate şi urgente, pierderile alimentare ar putea creşte cu 40% până în 2020.
Directorul WWF România, Magor Csibi, a explicat că mâncarea aruncată în fiecare an la nivel mondial ar reprezenta alimentele produse pe un teritoriu de mărimea Chinei împreună cu Mongolia şi Kazahstanul. Studiile arată că principalii responsabili de risipa alimentelor sunt gospodăriile (42%) şi producătorii (39%). Sectorul de catering generează 14% din pierderi, iar distribuitorii, 5%. Parlamentul European a adoptat în ianuarie 2012 o rezoluţie pentru reducerea la jumătate a pierderilor alimentare în UE până în 2025, prin distribuirea surplusului de alimente către persoanele defavorizate.
Legea donațiilor obligatorii
O lege pentru redistribuirea alimentelor către persoanele nevoiaşe a fost votată şi în Senatul României, pe 19 noiembrie 2015, însă nu a trecut încă de Camera Deputaţilor, cameră decizională în acest caz. Conform acestui proiect de lege, agenţii economici ar putea fi obligaţi să doneze produsele alimentare care urmează să expire unor organizaţii umanitare, amenzile pentru încălcarea legii ridicându-se la 15.000 de lei.
Agenţia americană pentru Protecţia Mediului (EPA) atrage atenţia asupra faptului că deşeurile alimentare contribuie la schimbările climatice. „Mai mult de 96% dintre alimentele care sunt aruncate ajung la gropile de gunoi, unde, prin procesul de descompunere, produc metan, un gaz cu puternic efect de seră, care contribuie la schimbările climatice", arată EPA, care îndeamnă oamenii la un consum responsabil.
Peste 30% din alimentele produse la nivel mondial (1,3 miliarde de tone, circa 750 de miliarde de dolari) se aruncă în fiecare an, conform ultimelor estimări ale Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).
