Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O vizită într-un magazin de delicatese este o poveste în sine. O poveste spusă de gurmanzi pentru cine are urechi să audă şi răbdare să asculte. Pentru că nu există produs făcut de mâna omului să nu ascundă întâmplări care merită auzite. Şi pentru că întâmplările frumoase vând marfa dintr-o delicaterie, care trebuie să aibă, în primul rând, un nucleu de clienţi fideli.
Este un public încă în formare, dar obişnuit să se răsfeţe o dată sau de două ori pe lună cu un foie gras, o terină, un caviar, alături de un vin Porto, o sticlă de şampanie cu ocazia unei aniversări sau un platou cu brânzeturi de Crăciun.
„Există un consumator ţintă, dar plaja nu este atât de extinsă cum îşi imaginează oamenii. În general, sunt cumpărătorii aceia informaţi, cosmopoliţi, care au călătorit şi vor să mănânce altfel”, explică profilul cumpărătorului Dan Chirnogea, directorul Coco – Băcănia cu Dichis.
Rămâne, în continuare, tentaţia de economisire a timpului în marile reţele şi, în concluzie, cei care vizitează delicateriile le apreciază, dar nu îşi fac un obicei din a merge constant să îşi facă cumpărăturile din ele. Încă nu a devenit un modus vivendi pentru consumatori, însă fiecare magazin a reuşit să îşi constituie o paletă de clienţi fideli, fie că sunt cei care cumpără o prăjitură făcută în laboratorul propriu al magazinului, sau doar o sticlă de vin. Un segment bine delimitat este cel format din expaţi, care ajung să reprezinte până la 30% din totalul clienţilor.
Citeste mai mult pe incomemagazine.ro
Citeste si
Artă şi delicatese
Templul cafelei din Piaţa RosettiCum se obtin bani din frumuseţe. Modellingul, o afacere cu multe zerouri
Cum să spui „pas” tentaţiilor
