Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Românii plătesc în medie cu 18% mai mult decât ceilalţi cetăţeni europeni pentru energia termică adusă în case prin sistemele centralizate de încălzire din marile oraşe, din cauza ineficienţei companiilor din sector. Preţurile mari afectează şi industria.
Gigacaloria costă în România cât în Germania, dar produsul intern brut pe locuitor (PIB) este de cinci ori mai mic. Potrivit unui studiu al AT Kearney, preţul în ţara noastră este în medie 60 de euro. Produsul intern brut pe locuitor este de 6.334 de euro în România, în timp ce în Germania se ridică la 30.428 de euro.
"Acest preţ (din România - n.r.) generează o importantă povară suplimentară asupra bugetelor locale şi de stat care subvenţionează preţul consumatorilor casnici, în timp ce industria românească suferă din cauza costurilor mai mari de producţie", se arată în studiul respectiv. Datele studiului AT Kearney arată dezastrul din sectorul energiei termice din România. Potrivit sursei citate, subvenţiile în preţul final al gigacaloriei acoperă, în medie, aproximativ 48% din costurile totale de producţie, distribuţie şi furnizare.
LOCURI CĂLDUŢE LA STAT
Veniturile pe angajat şi pe kilometru de conductă de energie termică sunt printre cele mai mici din Europa. Astfel, venitul pe angajat este de 62 de euro, identic cu cel din Serbia, faţă de 157 de euro în Ungaria sau 217 euro în Republica Cehă. Cele mai mari venituri pe angajat se găsesc în Danemarca, 1.353 de euro.
Un alt stat cu un preţ al gigacaloriei apropiat de cel plătit de consumatorii din România este Finlanda, cu 59 de euro pe gigacalorie. PIB-ul pe locuitor al Finlandei este însă de 35.094 de euro. Dintre statele din estul Europei, în Lituania, ţară cu un PIB pe locuitor de 9.582 de euro, preţul gigacaloriei este de 39 de euro.
COMPANII NERESTRUCTURATE
Pierderile sunt generate de preţurile în creştere ale combustibililor, în special la gazele naturale, de mecanismele improprii de ajustare a preţurilor faţă de cursul valutar, de investiţiile insuficiente în reţele de transport şi distribuţie a energiei termice şi de lipsa măsurilor de restructurare.
Sistemele centralizate de încălzire din România înghit anual subvenţii de 400 de milioane de euro, potrivit prof. univ. Aureliu Leca, şeful Catedrei UNESCO Energie - Mediu din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti .
ELCEN Bucureşti este cel mai mare producător de energie termică şi a asigurat anul trecut aproximativ 40% din consum (6,662 milioane gigacalorii) şi circa 13% din electricitatea produsă în ţară (6,759 miliarde kwh).
Societatea asigură căldură şi apă caldă menajeră pentru aproape 600.000 de locuinţe în Bucureşti şi circa 80.000 în Constanţa. ELCEN a înregistrat în 2008 pierderi de 354 de milioane de lei, de aproape patru ori mai mult faţă de cele din 2007. Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) Bucureşti datorează ELCEN peste 700 de milioane de lei. CET Iaşi, o altă companie de termoficare a statului, înregistrează şi ea datorii de 300 de milioane de lei.
TARIFE SUBVENŢIONATE DE PRIMĂRII
În România, preţurile gigacloriei sunt diferite în fiecare oraş din ţară şi sunt stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC). După care primăriile, în funcţie de banii avuţi la dispoziţie, compensează o parte a preţului. În Bucureşti, preţul facturat populaţiei este de 119 lei pe gigacalorie, cu TVA inclus, în timp ce preţul de furnizare aprobat este de 276,43 lei. Diferenţa constă în subvenţii acordate de stat. Cel mai mic preţ al gigacaloriei, de 77 de lei, este plătit de locuitorii din Beiuş, care beneficiază de căldură din apa termală.
