x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ce fel de guvern post-pandemic?

0
12 Iun 2020 - 09:55
Ce fel de guvern post-pandemic?


CHICAGO – Deși pandemia COVID-19 e încă în plină desfășurare, au și apărut speculațiile despre cum va arăta societatea post-pandemie. Cetățenii, șocați de cât de ușor li se întorc pe dos viețile, vor dori să reducă riscul. Un nou consens global prinde forță: oameni sunt în favoarea mai multor intervenții guvernamentale menite să stimuleze cererea (prin pomparea a miliarde de dolari în economie), intervenții ale statului pentru a proteja lucrătorii, pentru a extinde asistența medicală și, desigur, pentru a aborda schimbările climatice.

Dar fiecare stat are mai multe niveluri de guvernare, iar întrebarea este care anume ar trebui să capete mai multă putere? În mod clar, în Statele Unite, numai guvernul federal are resursele și mandatul deciziilor la nivel național cu privire la aspecte precum îngrijirea sănătății și schimbările climatice. Cu toate acestea, nu trebuie neapărat ca acest nivel de guvernare să crească în continuare. La urma urmei, ar putea adopta politici care să protejeze unele circumscripții, în timp ce astfel ar crește riscurile cu care se confruntă altele.

În cazul COVID-19, unele țări au centralizat procesul decizional cu privire la momentul impunerii și ridicării măsurilor de blocare, în timp ce altele au lăsat aceste decizii la alegerea administrațiilor regionale, locale sau chiar a municipalităților. (Alte țări, precum India, sunt în tranziție între aceste abordări.) E clar însă că nu toate localitățile se confruntă cu aceleași compromisuri.

Într-un New York City extrem de aglomerat, o blocare strictă ar fi putut fi singura modalitate de a ține oamenii în casă, iar șocul economic ar fi putut fi „îndulcit” de faptul că mulți lucrează în servicii calificate, precum finanțele, care pot fi realizate de la distanță. Mai mult, chiar și ospătarii și lucrătorii hotelieri știu că nu își vor primi locurile de muncă până când publicul nu se va simți în siguranță să iasă din nou pe stradă. Îngrijorările de sănătate rămân primordiale.

În schimb, în ​​Farmington, New Mexico, New York Times relatează că, „puțini oameni cunosc pe cineva bolnav de coronavirus, dar aproape toată lumea cunoaște pe cineva șomer din cauza COVID-19”. Blocajul, impus de guvernatorul democrat al statului, pare a fi nepopular într-o comunitate care era deja în declin economic înainte de pandemie. În acest caz, preocupările economice au trântit la pământ mai modestele îngrijorări de sănătate.

Aceste diferențe arată dezavantajele unei abordări centralizate, gen „soluție unică la toate problemele”. Dar descentralizarea poate fi și problematică. Dacă regiuni diferite au izolat virusul în grade diferite, mai este posibilă deplasarea între acestea? E clar că regiunile mai sigure ar dori să interzică vizitatorii din zonele fierbinți – sau cel puțin să-i supună carantinei de lungă durată. Un test rapid, ieftin și fiabil ar putea rezolva problema, dar în prezent nu este disponibil.

Prin urmare, un anumit grad de armonizare între regiuni poate fi benefic, nu în ultimul rând în achiziționarea de materiale medicale. În absența coordonării federale, statele americane s-au aflat într-un război de licitație unul cu celălalt pentru proviziile medicale rare venite din China. În perioadele normale, piețele competitive ar aloca astfel de bunuri în mod eficient. Dar în situații de urgență pentru sănătate, piețele pot avea performanțe slabe, alocând bunuri în funcție de capacitatea de plată a cumpărătorilor, mai degrabă decât de nevoia acestora din urmă; statele americane bogate ar cumpăra toate ventilatoarele și kiturile de testare, lăsând statele mai sărace fără niciunul. Capacitatea țării, în ansamblu ei, de a administra pandemia ar avea de suferit.

În această situație, achizițiile centralizate ar putea menține prețurile mai mici, ceea ce ar putea permite o potențială alocare bazată pe necesități. Dar „ar putea” și „potențial” sunt doar cuvinte pe hârtie. Dacă un guvern central are motive discutabile sau pur și simplu este incompetent, calculul se schimbă. Așa cum am văzut în Brazilia, Mexic, Tanzania și SUA, atunci când șefii guvernului ignoră pericolele pandemiei, ei pot face rău considerabil răspunsului țării lor la aceasta.

Printre alte eșecuri, guvernul federal din Brazilia pare să fi avut dificultăți în distribuirea ventilatoarelor pe care le-a cumpărat. În Statele Unite, se presupune că statele guvernate de republicani au avut acces mai ușor la livrările medicale centrale decât statele în care democrații sunt sub control. Și în India, guvernul central a impus o blocare strictă, fără a lua măsurile necesare pentru milioane de lucrători migranți, care au fost nevoiți să fugă din orașe către satele lor de origine. Familii cu copii au mers sute de kilometri, ajutați doar de bunătatea străinilor și a autorităților locale, dar ducând probabil și virusul cu ei. Un proces de luare a deciziilor descentralizat ar fi permis statelor care au fost închise mai târziu (pentru că inițial au avut mai puține cazuri) să învețe o mai bună administrare a situației de la cele care au reacționat primele.

Există motive importante pentru a favoriza o descentralizare gestionată cu atenție. Nu numai că membrii entităților politice mai mici tind să se confrunte cu probleme similare; de asemenea, acestea demonstrează de obicei o solidaritate socială și politică mai mare, ceea ce le face mai ușor să conlucreze și să găsească împreună soluții.

În timp ce politica locală poate semăna ocazional cu feudele Hatfield-McCoy din Kentucky și Virginia de Vest din secolul al XIX-lea, în general suferă mai puțin blocaj și antagonism decât ceea ce se găsește în legislaturile centrale de astăzi. Și oamenii simt un sentiment mai mare de proprietate față de deciziile luate de organele lor alese sau numite local. Această abilitare îi poate ajuta să elaboreze politici care să beneficieze de piețele naționale și globale, mai degrabă decât să rămână la mila lor.

Acesta este motivul pentru care, pe măsură ce pregătim politici pentru a ajuta recuperarea și consolidarea sistemelor de sănătate, educație și reglementare post-pandemice, ar trebui să ne gândim și la cine va lua deciziile și unde. De exemplu, o pondere corectă a cheltuielilor de stimulare pentru infrastructură ar trebui să ia forma unor subvenții blocate pentru comunități, care sunt în cea mai bună poziție de a aloca fonduri în funcție de necesități. Deși politicile naționale pentru climă nu pot fi determinate separat în fiecare comunitate, ele pot reflecta cel puțin un consens de jos în sus.

CITAT (sub poză)

Dat fiind că extremele centralizării și descentralizării pot fi ambele problematice, o cale de mijloc poate funcționa cel mai bine. Guvernul federal ar putea stabili standarde minime de închidere și deschidere, lăsând decizia reală statelor și municipalităților. Aceasta fiind spuse, dacă trebuie să existe o părtinire, aceasta ar trebui să fie spre descentralizare, urmând principiul subsidiarității, prin care competențele sunt delegate la nivelul administrativ cel mai scăzut posibil, care va fi și cel mai eficient.

Raghuram G. Rajan este profesor de Finanțe la Universitatea Chicago Booth School of Business și autorul, cel mai recent, al cărții „Cel de-al treilea pilon: modul în care piețele și statul lasă comunitatea în urmă”.

 

Pericolul exercitat de creșterea autoritarismului

Creșterea autoritarismului din întreaga lume reflectă dorințele răspândite pentru lideri politici charismatici cu care oamenii obișnuiți se pot identifica. Astfel de demagogi și-au folosit sprijinul popular pentru a evita controalele și echilibrele constituționale, conducând țările lor către ruină. Extinderea guvernului în continuare, în timp ce se limitează riscul autoritarismului, necesită organisme independente, care se bucură și de sprijin popular. Este o cale de descentralizare constituțională a mai multor puteri către guvernul regional și local.

 

DE RAGHURAM G. RAJAN, FOST GUVERNATOR AL BĂNCII DE REZERVĂ A INDIEI

Traducere, adaptare și editare:

DANIEL APOSTOL

Preluare din: ClubEconomic.ro;

Copyright: Project Syndicate 2020


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Anunț îngrijorător. Deficitul bugetar este estimat să crească la 8,6% din PIB

Anunț îngrijorător. Deficitul bugetar este estimat să crească la 8,6% din PIB
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat o creștere îngrijorătoare a deficitului bugetar al României la 8,6% din PIB, cu 5% în plus față de deficitul aprobat inițial de 3,6%. Florin Cîțu a...

„Tineri la țară”, ultimele zile de punctaj maxim

„Tineri la țară”, ultimele zile de punctaj maxim
Potrivit calendarului de implementare a submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR 2020), cei care depun cererile de finanțare până la data...

Curs valutar. Leul se apreciază în raport cu euro. ROBOR la 6 luni scade. Aurul se ieftinește

Curs valutar. Leul se apreciază în raport cu euro. ROBOR la 6 luni scade. Aurul se ieftinește
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,8344 lei/euro, 4,0836 lei/dolar, 5,3431 lei/liră sterlină, 4,4894 lei/franc elveţian. Cursul de referință anunțat, ieri, de BNR a...

Cristina Chiriac, CONAF: “Creșterile salariale în pandemie, o percepție eronată a realității economice”

Cristina Chiriac, CONAF: “Creșterile salariale în pandemie, o percepție eronată a realității economice”
“Creșterile salariale în pandemie nu reprezintă altceva decât o percepție eronată a realității economice. Nu putem vorbi de creșteri ale salariului mediu net în domeniul HORECA atât timp cât s-a...

Deficitul de cont curent al României a scăzut cu 20% în prima jumătate a anului 2020

Deficitul de cont curent al României a scăzut cu 20% în prima jumătate a anului 2020
Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3,497 miliarde de euro în prima jumătate a acestui an, în scădere față de 4,373 miliarde de euro, în aceeaşi perioadă din 2019, arată...

Creștere fulminantă a afacerilor cu jocuri de noroc, după ridicarea restricțiilor impuse din cauza pandemiei

Creștere fulminantă a afacerilor cu jocuri de noroc, după ridicarea restricțiilor impuse din cauza pandemiei
Activităţile de jocuri de noroc și alte activități recreative au crescut cu 1506,7% în luna iunie faţă de perioada anterioară, ajungând la un avans al serviciilor de piaţă prestate populaţiei...

Planuri mărețe: 15.000 de ani pentru reabilitarea termică a clădirilor

Planuri mărețe: 15.000 de ani pentru reabilitarea termică a clădirilor
România ar avea nevoie de 12,8 miliarde de euro pentru renovarea a 340.000 de clădiri în următorii 10 ani. Această ţintă, care apare în proiectul Strategiei Naţionale de Renovare pe Termen Lung (SNRTL),...

Orban o ține pe a lui: pensiile cresc cu 14%

Orban o ține pe a lui: pensiile cresc cu 14%
Proiectul de rectificare bugetară discutat ieri la Palatul Cotroceni prevede, potrivit unor surse apropiate negocierilor, că pensiile vor crește în această toamnă cu 14% și alocațiile copiilor, cu 20%. Asta ar î...

Costurile traiului decent au crescut mai mult decât salariile

Costurile traiului decent au crescut mai mult decât salariile
Salariul mediu pe economie a crescut cu 3,4% în prima jumătate a anului, dar produsele de bază necesare pentru asigurarea unui trai decent s-au scumpit, în primele 7 luni, cu mult peste această medie. Pâinea,...

Business de succes cu imprimante 3D

Business de succes cu imprimante 3D
Galerie Foto Printatul 3D a început să prindă teren din ce în ce mai mult și în România. Folosite cu succes în lume încă de la începutul anilor ’80 de companii cu bugete uriașe, imprimantele 3D sunt azi mult mai...

Premieră la ANAF: Identificarea vizuală online pentru înregistrarea în SPV

Premieră la ANAF: Identificarea vizuală online pentru înregistrarea în SPV
Ministerul Finanțelor Publice și Agenția Națională de Administrare Fiscală au dezvoltat și implementat o nouă facilitate a serviciului Spatiul Privat Virtual pentru persoanele fizice: identificarea vizuală...

Curs valutar. Leul rămâne la 4,83 în raport cu euro. ROBOR scade. Aurul se ieftinește semnificativ

Curs valutar. Leul rămâne la 4,83 în raport cu euro. ROBOR scade. Aurul se ieftinește semnificativ
Banca Națională a României a anunțat pentru astăzi un curs de referință de 4,8357 lei/euro, 4,1087 lei/dolar, 5,3638 lei/lira sterlină, 4,4964 lei/franc elvețian. Cursul de referință anunțat,...

UE pierde poziția nr.1 în exportul mondial de grâu din cauza României

UE pierde poziția nr.1 în exportul mondial de grâu din cauza României
Uniunea Europeană este detronată de Rusia din prima poziție în exporturile de grâu la nivel mondial. Potrivit Les Echos, recoltele catastrofale din acest an din România și Franța au condus la...
Serviciul de email marketing furnizat de