Comisia Europeană estimează o creștere de numai 2,6% a economiei românești în 2022

Cauza principală a reducerii prognozelor de creștere o reprezintă inflația care reduce veniturile populației. Alte motive se refăsesc în războiul din Ucraina care afectează încrederea în economie, lanţurile de aprovizionare şi investiţiile. În luna februarie 2022, CE estima o creștere de 4,2% a economiei românești. 

Totodată, CE a redus și previziunile pentru 2023, cu un avansa de 3,6% a PIB-ului, în scădere față de 4,2% estimat în februarie. 

Și prognoza de inflație pentru 2022 a fost majorată de la 5,3% în februarie, la 8,9%. Totodată, anul viitor se va reduce la 5,3%.

"Riscurile sunt orientate preponderent în jos pentru creşterea economică şi viceversa pentru inflaţie, deoarece situaţia depinde de lungimea şi de severitatea conflictului precum şi de tensiunile comerciale globale. Cu toate acestea, există şi riscuri orientate în sus, în condiţiile în care formarea brută de capital ar putea fi influenţată pozitiv de procesele de relocare a activităţilor de producţie din Ucraina şi Rusia în timp ce piaţa muncii ar putea să integreze mai mulţi oameni care fug din Ucraina decât se estima iniţial", arată CE.

Deficitul guvernamental ar putea crește până la 7,5% din PIB în 2022, de la 7,1% în 2021, urmând să se reducă la 6,3% din PIB în 2023. Aceasta va ajunge la 50,9% din PIB în 2022 şi la 52,6% din PIB în 2023,din cauza deficitelor mari.

Motivele creșterii deficitului guvernamental: noi măsuri de cheltuieli incluse în bugetul pe 2022, respectiv creşterea pensiilor şi alocaţiilor pentru copii, majorarea dobânzilor şi reducerea contribuţiilor sociale.

România a aplicat schema de compensare la energie până în martie 2023 iar în aprilie au fost anunțate noi măsuri social-economice.

Proiectul de buget pentru anul 2022 a fost configurat pe o creştere economică de 4,6%.