Cum subvenţionează România economia Poloniei

România subvenţionează importurile din Polonia printr-o inginerie financiară sub pretextul de „ecologizare”, totul cu scopul de a da de lucru la 650 de oameni. Şi pe parcurs îşi mai poluează şi proprii cetăţeni din Baia Mare.

 Reţeta este simplă: Romplumb primeşte anual subvenţii pentru ecologizare pentru prelucrarea deşeurilor proprii. Anul trecut iniţial s-a propus acordarea 14,6 milioane de lei, subvenţia fiind de 470 de lei pe tonă. Ceea ce înseamnă un total de 31.087 tone prelucrate. Numai că în 29 decembrie 2010, exact între Crăciun şi Revelion Guvernul îşi aduce aminte că de fapt Romplumb a reciclat mai mult, aşa că a majorat subvenţia acordată până la 19,176 milioane de lei, ceea ce înseamnă 40.800 de tone. Politicienii locali, de la primar la parlamentari, au tot acuzat anul trecut societatea că de fapt nu prelucrează propriile deşeuri, ci importă material din Polonia, pe care îl revinde. Să cităm câţiva dintre ei.

Deputatul Gheorghe Zoicaş spunea în 13 decembrie 2010 că statul ar trebui să închidă Romplumb până îşi rezolvă problemele şi a început deja demersurile la Garda de Mediu şi Agenţia Naţională de Mediu. „Aici se procesează concentrat de plumb adus din Polonia, ca şi cum Baia Mare ar fi rampa de gunoi a Europei, după care duc înapoi lingourile rezultate. Ori îşi opreşte activitatea până la retehnologizare, pentru a nu mai emite noxe şi îşi trimit muncitorii în somaj tehnic, ori să se închidă pentru totdeauna, că sigur nimeni nu va plânge dupa ea”, declara Zoicaş, citat de Informaţia Zilei.

Mai departe, în 14 iunie 2010, viceprimarul Istvan Ludescher acuza şi el: „În timp, au fost alocate sute de miliarde lei vechi pentru instalaţia de desulfurare. Dar am îndoieli că Romplumb foloseşte banii tocmai în acest scop. Pentru că societatea nu prelucrează deşeuri de plumb, ci deşeuri miniere plumboase, aduse din Polonia. Intenţia Guvernului e lăudabilă. Se investesc nişte bani pentru reducerea poluării. Tocmai de aceea voi cere Guvernului să întreprindă verificări vizavi de modul în care au fost realizate investiţiile, pentru că am putea avea o deturnare de fonduri, în acest caz”, spunea el, citat de Glasul Maramureşului.

Compania nu neagă acest fapt, dar spune că aceste concentrate aduse din Polonia sunt amestecate cu deşeuri proprii şi la final iese marfa, adică plumb decuprat în concentraţie de 99,2-99,5% Pb. „În prezent SC Romplumb SA Baia Mare achiziţionează concentrate plumboase selective, din Polonia – minele Bukovno (...) SC Romplumb SA Baia Mare, producător unic de plumb decuprat cu conţinut de 99,2-99,5% Pb, se află sub autoritatea Ministerului Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri. Conform legislaţiei în vigoare (OUG nr. 173/1999 aprobată prin Legea nr. 99/2001), cheltuielile de ecologizare ale societăţii generate de procesul de reciclare a deşeurilor şi subproduselor plumboase se suportă de la bugetul de stat prin bugetul ministerului. Plumbul decuprat se obţine prin procedeul de topire reducătoare în cuptoare Watter Jacket, utilizând concentrate plumboase selective ca materie primă şi propriile subproduse şi deşeuri rezultate din fluxul productiv (zguri, mată, speiss-uri, prafuri volatile, scoarţe cupro-plumboase etc.) ca materiale recirculate”, spune Ministerul Economiei la o solicitarea Jurnalului Naţional.

Pe româneşte, subvenţia nu se foloseşte direct ci în procesul de producţie, care necesită însă marfă din Polonia. Pentru acest an, Ministerul Economiei a lansat în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern prin care vrea să acorde în acest an 17,7 milioane de lei. Adică echivalentul a 37.659 tone de deşeuri. Numai că nota de fundamentare ce însoţeşte proiectul spune că Romplumb are o producţie anuală de circa 5.000 de tone. Ceea ce ridică semne de întrebare din moment ce în 2009 compania raporta o producţie de 3.490 tone de plumb decuprat iar, potrivit datelor din Monitorul Oficial, a primit 16 milioane de lei. Or, presa locală sugerează că instalaţia nu poate prelucra mai mult de 15-20.000 de tone de deşeuri pe an.

În acelaşi timp, compania face praf sănătatea oamenilor din zonă. Astfel, tot în vara anului trecut, 47 de copii de la o grădiniţă aflată la 150 de metri de companie au fost intoxicaţi cu plumb, 15 ajungând la spital. Fostul viceprimar Mircea Dolha acuza şi el că în anumite momente ale anului, concentraţiile de plumb din atmosferă depăşesc de 8-10 ori limitele maxime admise.

Lucru dovedit de datele Gărzii de Mediu Maramureş, care a monitorizat în luna mai 2010 emisiile timp de câteva săptămâni. „Valorile înregistrate au fost mult peste limita admisă. Acestea erau cuprinse în luna mai între 0,7 şi 16,5 micrograme pe metru cub”, declara atunci Viorel Iancu, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Maramureş.

Chiar şi Deutsche Welle a publicat un reportaj unde spunea că prin metodologia aplicată totul e făcut să pară în regulă. „Până la urmă, problema dispare printre definiţii complicate şi propoziţii vagi”, arătau jurnaliştii.

România a cerut anul trecut Comisiei Europene o solicitare de exonerare până la 11 iunie 2011 de la obligaţia de aplicare a valorilor limită pentru pulberile de plumb aflate în suspensie în atmosferă şi cu diametrul mai mic de 10 microni, potrivit directorului APM Maramureş. Potrivit „Planului Strategic Instituţional 2010-2013”, realizat de Ministerul Economiei, subvenţionarea ecologizării ar trebui să reducă cu 30% emisiile de pulberi şi metale grele în atmosferă şi cu 40% a deversărilor de metale grele în apele reziduale.