Seismul de 8,9 grade care a lovit vineri Japonia şI tsunami-ul aferent au produs daune de 170 miliarde de dolari, potrivit analiştilor citaţi de Reuters, care se tem că dezastrul va readuce Japonia în recesiune.
Asta înseamnă aproape 3,8% din produsul intern brut de 4,4 trilioane de dolari al Japoniei. Bursa de la Tokyo a închis astăzi cu un minus de 6% iar yenul a scăzut faţă de dolar. Autorităţile se chinuie să salveze supravieţuitorii prinşi sub dărâmături în ceea ce premierul Naoto Kan a numit cea mai mare criză de la cel de-al Doilea Război Mondial.
Dacă în 1995 când a avut loc cutremurul de la Kobe, economia a scăzut cu 2% dar şi-a revenit în “V”, acum este mult mai greu: atunci barilul de petrol era cotat la 17-21 de dolari, iar un dolar echivala cu 100 de yeni. Acum ţiţeiul este în jur de 100 de dolari barilul, iar yenul este mult mai puternic, respectiv 82 de unităţi pentru un dolar. Ceea ce înseamnă condiţii mult mai adverse.
Merrill Lynch spune că regiunile lovite de cutremur fac 7,8% din PIB, spre deosebire de Kobe, care făcea 12,4%. Banca se aşteaptă ca dezastrul să reducă creşterea economică cu cel puţin 0,2-0,3%, deşi capacităţile de producţie în plus pot prelua pierderea. Nomura estimează că, dacă până acum se credea că Japonia va ieşi din criză în aprilie-iunie, acum termenul a fost decalat pentru iulie-septembrie sau chiar octombrie-decembrie.
Yenul s-a apreciat la finele săptămânii trecute, după ce companiile şI japonezii şi-au repatriat banii, un tipar văzut şi înainte, dar Banca Japoniei a anunţat că va vinde yeni pentru a preveni aprecierea. De asemenea, va injecta circa 180 de miliarde de dolari pentru ca băncile să nu aibă probleme cu banii atunci când populaţia din zonele calamitate se va repezi să-şi scoată banii pentru a trăi sau muta.
Banca Japoniei îşi va dubla şI programul de achiziţii de active, titluri de stat şi obligaţiuni ale companiilor private, până la un total de 120 miliarde de dolari. Un alt obstacol pentru dezvoltare este că Japonia are deja o datorie publică de peste două ori mai mare decât PIB-ul său, totalizând aproximativ 10 trilioane de dolari. Merrill Lynch crede că reconstrucţia va costa 1% din PIB, adică 50 de miliarde de dolari. Economiştii de la banca elveţiană Credit Suisse estimează că pierderile totale ar putea totaliza 15 trilioane de yeni, adică în jur de 180 de miliarde de dolari, scrie New York Times
Dezastre în cascadă
Japonia se confruntă acum cu trei crize, una nucleară, alta umanitară şi una de infrastructură.
O a doua explozie a avut la reactorul numărul 3 al centralei Fukushima, după ce sâmbătă unitatea 1 a explodat şi ea. Oficialii spun, însă, că miezul atomic e sigur.
Navele şi avioanele SUA, care ajută la eforturile de stăpânire a problemei nucleare au plecat de lângă ţărm în larg din cauza radiaţiilor slabe. Un japonez oficial a anunţ'at că 22 de oameni au fost contaminaţi radioactiv, iar până la 190 au fost expuşi.
Tokyo Electric Power Co, cea mai mare companie de utilităţi a Asiei a anunţat că toate hidrocentralele sale funcţionează normal, după de 18 fuseseră oprite la dezastru. Nouă termocentrale încă sunt oprite. De asemenea, o serie de porturi care manevrează 7% din producţia industrială a ţării au suferit pagube mari.
Autoritatile din Singapore au anunţat că vor începe să testeze produsele importate din Japonia pentru radiaţii.
Aproximativ două milioane de locuinţe sunt lipsite de electricitate în nordul ţării, unde alte 1,4 milioane de gospodării nu au apă potabilă.
Zeci de mii de oameni sunt daţi dispăruţi, cea mai dramatică situaţie înregistrându-se în orăselul Otsuchi, unde 12.000 din cei 15.000 de locuitori ai urbei nu sunt de găsit.