Grupul bancar franco-belgian Dexia a acceptat nationalizarea diviziei bancare din Belgia si accesarea unor garantii guvernamentale, dupa ce a cazut prada crizei datoriilor suverane. Banca nu mai are acces la finantare din piete, iar actiunile s-au depreciat cu 42% saptamana trecuta.
Expunerea globala a Dexia pe riscuri de credit este evaluata la 700 de miliarde de dolari, de peste doua ori mai ridicata decat PIB-ul Greciei.
Duminica, guvernele din Franta, Belgia si Luxemburg au ajuns la un acord pentru un plan de salvare a Dexia, dupa mai bine de o saptamana de discutii. Potrivit acestuia, Belgia va cumpara pentru 4 miliarde de euro Dexia Bank Belgium, divizie axata in principal pe operatiuni retail, care are 6.000 de angajati, 4 milioane de clienti si depozite de 80 de miliarde de euro.
Banca va mai primi, in urmatorii zece ani, garantii de stat de pana la 90 de miliarde de euro pentru a atrage finantare. Belgia va oferi 60,5% din aceste garantii, Franta 36,5%, iar Luxembourg 3%. Agentia de rating Moody’s a avertizat Belgia ca i-ar putea reduce ratingul de credit de la nivelul actual Aa1 din cauza costului ridicat de salvare a Dexia. Datoria publica garantata de statul belgian se ridica la 96,2% din PIB, fiind a treia din zona euro dupa cea a Greciei si cea a Italiei. Ministrul beglian al Finantelor, Didier Reynders, a declarat ca acordul pentru sustinerea Dexia nu va impinge datoria de stat a Belgiei peste 100% din PIB.
Tot ieri, banca centrala a Greciei a anuntat ca a activat un fond de salvare pentru Proton Bank, anchetata pentru spalare de bani. Un purtator de cuvant al guvernului de la Atena a declarat ca statul nu are planuri de a nationaliza si alte institutii de credit, Proton fiind un caz special. Decizia este motivata de problemele individuale ale Proton, si nu de criza severa a datoriilor care afecteaza Grecia.