EVAPORARE / 3,6 miliarde de euro pierdute în ceaţa crizei

În anul în care BVB a avut cea mai mare scădere din istoria ei, de peste 75%, ajungând până la nivelurile din 2003, companiile la care statul e acţionar au devenit din ce în ce mai liliputane.

Petrom a fost cea mai lovită, titlurile sale scăzând de la 0,499 lei, cât se tranzacţionau la 3 ianuarie, prima zi bursieră a lui 2008, până la 0,175 lei pentru o acţiune, cât se vindea la 22 decembrie. Pierderea din scăderea capitalizării la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), ce deţine 20,63% din cea mai valoroasă companie din România, este de 3,786 miliarde de lei, aproape un miliard de euro.

De altfel, sectoarele petrolier şi energetic au contabilizat cea mai mare scădere din pierderea de 2 miliarde de euro. Dintre companiile din domeniul petrolier listate, AVAS mai deţine 58,71% din Conpet, operatorul sistemului naţional de transport al ţiţeiului, şi respectiv 59,62% din Oil Terminal, operatorul terminalului maritim din Portul Constanţa. Acţiunile lor au scăzut de la 51 la 25,3 lei pe un titlu pentru Conpet şi de la 1,18 lei pe o acţiune la 0,143 lei pentru Oil Terminal. Scăderea capitalizării din contul statului este de 130,6 milioane de lei şi respectiv 266,3 milioane de lei. Singurele companii listate de stat la Bursă în ultimii ani, monopolurile Transelectrica şi Transgaz de transport al energiei şi gazelor naturale, consemnează şi ele scăderi cumulate ale capitalizării de circa 2,85 miliarde de lei. Acţiunile Transgaz au debutat furtunos pe Bursă la 24 ianuarie anul acesta, însă înrăutăţirea condiţiilor de pe pieţele de capital a făcut ca preţul de tranzacţionare să scadă de la 274,5 lei la 118 lei pe acţiune, ceea ce se traduce într-o scădere a valorii participaţiei Ministerului Economiei cu 1,356 miliarde de lei. La Transelectrica, deprecierea de la 38,6 lei până la 10,9 lei aduce o scădere a valorii aceluiaşi minister cu 1,49 miliarde de lei. În afară de acestea, statul mai are în portofoliu două companii cu probleme, Antibiotice Iaşi şi Oltchim Râmnicu- Vâlcea, care au fost anunţate pentru privatizare în acest an, dar procesul a fost stopat. Scăderile de pe BVB suferite de cele două companii contabilizează o pierdere din avuţia statului de 400 milioane de lei pentru Antibiotice şi de 178 milioane de lei la Oltchim. Pierderea este însă mult mai mare la Oltchim, deoarece acţionarii minoritari au câştigat în justiţie un proces care anula conversia datoriilor Oltchim către AVAS în acţiuni.

LISTĂRI AMĂNATE
Deşi autorităţile române anunţau în ultimele luni ale anului 2007 un val de listări ale companiilor de stat la BVB, absolut nici una n-a apărut în ringul bursier. Unele dintre cele mai importante companii din industrie, energie şi transporturi erau programate pentru 2008, dar numai praful s-a ales de ele. Din sectorul energetic au sosit cele mai multe promisiuni ale autorităţilor, dar şi cele mai mari dezamăgiri. Listările a 10% din Nuclearelectrica, 10% din Hidroelectrica, a încă 10% din Transelectrica sau a producătorului Romgaz s-au evaporat. Autorităţile voiau să obţină 200-300 milioane de euro pentru pachetul ce urma listat la Hidroelectrica şi încă 100 milioane de euro pentru pachetul Nuclearelectrica. Complexul energetic Craiova a pendulat între listare şi privatizare, dar nici una nu s-a realizat, iar unitatea are în primăvara lui 2009 termen de la Comisia Europeană pentru a demonstra că a contractat lucrările de mediu. De asemenea, procesul de privatizare a CFR Marfă, pentru care statul voia un miliard de euro, a intrat în aşteptare. Ministerul Transporturilor anunţase şi el listarea aeroporturilor din Otopeni şi Băneasa, Aeroportul Mihail Kogălniceanu şi a celui din Timişoara numai din domeniul aeronautic. Tot de la Ministerul Transporturilor trebuiau listate, conform anunţurilor, Administraţia Canalelor Navigabile, Administraţia Porturilor Dunării Maritime şi Administraţia Porturilor Dunării Fluviabile din sectorul transporturilor pe apă. Şi căile ferate Metrorex şi Societatea de Administrare Active Feroviare SAAF trebuiau să ajungă pe piaţa de capital, dar procesul este întârziat. Listarea Băncii Comerciale Române (BCR) era prevăzută în contractul de privatizare, ca şi cea a Romtelecom. De asemenea, şi Fondul Proprietatea se lasă aşteptat.

Cu ochii în soare

Nici cu pachetele de acţiuni promise angajaţilor nu s-a întâmplat nimic în afară de amânări. Termenul până la care salariaţii Electrica SA şi cei ai filialelor Oltenia şi Moldova puteau cumpăra 10% din acţiunile filialelor a fost prelungit în 30 septembrie până la 31 decembrie 2008, după ce iniţial expira la 31 decembrie 2007 şi mai fusese prelungit încă o dată. De asemenea, pentru cota de 8% pe care angajaţii Petrom trebuie să o primească, AVAS a promovat un proiect care permite Asociaţiei Salariaţilor conduse de Liviu Luca să preia acţiuni, măsură exclusă din proiectele anterioare. Totul s-a blocat în Parlament, măsura trebuind votată în plen. Astfel, AVAS a ratat obţinerea altor 235 milioane de euro. Nici cu vânzarea pe Bursă a pachetelor minoritare la distribuţiile privatizate ale Electrica (Muntenia Sud, Dobrogea, Oltenia, Banat, Moldova) nu s-a întâmplat nimic.