Foamete la nivel mondial

Alimentele s-au scumpit foarte mult în ultima perioadă şi tot mai multe state s-au confruntat cu proteste violente din această cauză. Unu din şapte oameni suferă de foame.

Mai multe state s-au confruntat cu proteste în ultima vreme din cauza scumpirii tot mai ac­cen­tuate a alimentelor de bază. Mari su­prafeţe din Africa şi Asia au în­ce­put să fie lovite de seceta determina­tă de schimbările climatice. Conform Food and Agriculture Organisation, pre­ţu­rile plătite la importurile de alimente vor creşte cu 56% în anul agricol 2007/2008 în statele cele mai sărace, după o creştere de 37% în 2006/2007. Conform organizaţiei, la finele lui martie, preţurile la grîu şi orez erau la nivel dublu faţă de ni­ve­lurile din martie 2007, în vreme ce la porumb erau cu o treime mai mari.

Revolte legate de alimente au fost raportate în ultima lună în Egipt, Camerun, Coasta de Fildeş, Senegal, Burkina Faso, Etiopia, Indonezia, Madagascar, Filipine şi Haiti. În Pakistan şi în Thailanda, tru­pe ale Armatei au fost desfă­şu­ra­te pentru a evita furturi din la­nuri sau depozite. Food and Agriculture Organisation estimează pentru 2008 o scădere cu 5% a sto­curilor de ce­rea­le, pînă la 405 mili­oa­ne de tone, ni­vel-record de scă­dere în ultimii 25 de ani, în vreme ce la nivel mondial 37 de state se confruntă cu o criză a alimentelor. Între acestea, singura ţară europeană trecută pe listă este Repu­blica Moldova. FAO estimează că este nevoie de fonduri între 1,2 şi 1,7 miliarde de dolari pentru programe de sprijinire a fermierilor.

STATISTICĂ. Banca Mondială avertizează, în schimb, că 33 de state ale lumii pot avea probleme po­litice şi dezordine socială din cauza creş­terii preţurilor la alimentele de bază. În lume există în acest moment 850 de milioane de oameni malnutriţi, din care 200 milioane de copii, în creştere cu 10% faţă de 1998, po­tri­vit Food and Agriculture Or­ga­ni­sa­tion din cadrul Organizaţiei Na­ţiu­nilor Unite (ONU).

Potrivit unui studiu al  Waste & Resources Action Programme, britanicii aruncă zilnic 5,1 milioane de cartofi, 2,8 milioane de roşii, 4,4 mili­oane de mere, 1,6 milioane de ba­nane şi 1,2 milioane de portocale, toate în condiţie perfectă. Acestea sînt în total circa 3 miliarde de fructe sau legume sau 6,7 milioane de tone de alimente bune care sînt aruncate anual nu­mai în Marea Britanie. Cantitatea re­pre­zintă aproximativ o treime din totalul zilnic de fructe şi legume pe care britancii îl achi­zi­ţio­nează.

PLAN. Premierul britanic Gordon Brown a trimis o scrisoare la Banca Mondială, la Fondul Monetar Internaţional, către liderii G8 şi lui Ban Ki Moon, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. El a sugerat ca ONU, FMI şi Banca Mondială să lucreze conjugat în sectoarele de comerţ, producţie, tehnologie, finanţe şi ali­mentaţie.

Brown este îngrijorat de rapida creştere a preţurilor la întîlnirea grupului G8, al celor mai dezvoltate state ale lumii, care va avea loc în luna iulie în oraşul Hokkaido din Japonia, unde va propune un pachet de măsuri pentru securitatea în alimentaţie.

Scumpiri pe bandă rulantă

Banca Mondială a precizat într-un studiu că la creşterea pre­ţurilor la alimente au contribuit recoltele slabe în Rusia şi în Ucraina în 2006 şi 2007 şi seceta din Australia. De asemenea, circa 15% din creşterea de preţ a avut loc din cauza majorărilor directe de preţ ale energiei şi îngrăşă­min­telor, dar şi măririi supra­feţelor cu terenuri cultivate pentru producţia de biocombustibili.

“Creşterea preţurilor la mîncare afectează statele sărace cel mai mult deoarece aceasta, în procentul total al cheltuielilor, este mult mai mare decît în cazul populaţiilor cu venit mare”, aprecia reprezentantul FAO, Henri Josserand. Potrivit lui, mîncarea reprezintă 10%-20% din veniturile oamenilor din statele industrializate, în vreme ce în statele în curs de dezvoltare, în care foarte multe sînt dependente de importuri, ponderea cheltuielilor este de 60%-80% venituri. Pentru acest an, FAO estimează o creştere a producţiei agricole cu 2,6%, pînă la 2.164 milioane de tone. Organizaţia a avertizat că totul depinde de condiţiile climatice, deoarece în 2007 prognoza pentru producţie a fost mult mai mare faţă de cît s-a realizat.

Biocombustibilii, mărul discordiei

Mai mulţi lideri ai lumii au cerut UE să îşi reconsidere sprijinul pentru biocombustibili, considerînd că agravează criza actuală a alimentelor. Premierul britanic Gordon Brown a precizat că biocombustibilii contribuie la ma­jo­rarea preţurilor împreună cu creşterea populaţiei. La forumul India-Africa, mai mulţi con­du­că­tori au cerut statelor occidentale să îşi reconsidere suportul pentru biocarburanţi. Ţinta Uniunii Europene este ca biocombustibilii să aibă o pondere de 10% în 2020 în consum. Din cauza acesteia, companiile au realizat că este mai profitabil să investească în recolte pentru plante energetice ca să crească producţia de biocarburanţi, în locul cultivării tere­nu­rilor cu cereale sau cu legume.

daniel.ionascu@jurnalul.ro