x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Fondul de investiţii, tras pe linie moartă

0
19 Dec 2010 - 18:36
Fondul de investiţii, tras pe linie moartă Karina Knapek/Jurnalul Naţional Lucrările la Autostrada Bechtel au fost întrerupte de mai multe ori în acest an din cauza lipsei de finanţare


143294-kk-20080821143112010.jpgPromovat cu fervoare evanghelică drept soluţia miraculoasă care o să permită finanţarea investiţiilor în infrastructură şi ieşirea ţării din criză, Fondul Român de Investiţii a rămas un proiect în sertarele autorităţilor. Punctat cu tot felul de “ghiduşii” economice, precum includerea banilor de la CEC Bank şi Banca Naţională a României (BNR) în fond, proiectul a fost tras pe linie moartă de  Executiv. Foamea de bani a ţării a făcut ca participaţiile minoritare pe care statul vrea să le vândă anul viitor pe bursă să aibă ca destinaţie directă bugetul, în vreme ce banii care vor fi obţinuţi din certificatele de carbon pe care România le va vinde vor avea aceeaşi direcţie.

“Eu nu cred că lucrările de infrastructură sunt o soluţie de ieşire din criză nicăieri pe Pământ. Ele dau rezultate economice pe termen mediu şi lung, iar pe termen scurt, datorită tehnologiei moderne, sunt angajaţi puţini oameni”, a declarat pentru Jurnalul Naţional Varujan Pambuccian, liderul grupului parlamentar al minorităţilor, aflat în coaliţia de la guvernare. “E bine să avem infrastructură, dar, dacă vrem să facem autostrăzi, ar trebui să le facem cu chinezii, pentru că le fac repede. Să fim practici. Polonezii aşa au făcut, şi sigur am putea trata cu ei să le rambursăm banii peste câţiva ani”, a continuat Pabuccian.

Unitatea de monolit a Guvernului a fost şi ea zguduită proiect, premierul Emil Boc dorind ca Fondul Român de Investiţii să se afle în subordinea Guvernului, în vreme ce fostul ministrul al Economiei, Adriean Videanu, îl dorea în parohia sa, deoarece companiile la care s-ar fi vândut acţiunile sunt manageriate de Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), adică tot în subordinea sa. Ministerul Economiei s-a mai încurcat reciproc şi cu Ministerul Mediului în privinţa realizării Fondului, deoarece Laszlo Borbely dorea ca banii din vânzarea certificatelor de emisii să rămână în ministerul său pentru a “repara” câteva dintre infringement-urile pe care România este trasă de urechi de la Bruxelles.

“Ceea ce am încercat eu să realizez viza un singur domeniu: energia”, ne-a declarat şi Adriean Videanu, prim-vicepreşedinte al PDL şi fost ministru al Economiei. Întrebat dacă se va mai continua proiectul sau dacă s-a discutat despre el în coaliţie, Videanu a replicat: “Nu mă bag în treburile Guvernului”. Ministerul Economiei nu a răspuns solicitării noastre. Ioana Muntean, purtătorul de cuvânt al Guvernului, nu a putut fi contactată.

Varianta de lucru care se discuta în luna aprilie la Guvern prevedea ca Fondul Român de Investiţii să fie o entitate independentă şi autoadministrată, dar care nu se supunea nici controlului şi nici supravegherii din partea Băncii Naţionale a României (BNR) sau a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM). În schimb, acesta trebuia să prezinte anual rapoarte Guvernului privind destinaţia banilor. Conducerea ar urma să fie asigurată de un Consiliu de Administraţie numit de Executiv. În schimb, documentul iniţiat de Ministerul Economiei prevedea constituirea structurii în subordinea instituţiei în cauză, ca fond de investiţii care administra activele statului în industrie şi energie. Acesta trebuia să participe la finanţarea proiectelor de investiţii şi să valorifice acţiunile deţinute la companiile din portofoliul statului. În această variantă ar fi putut obţine dividende de la companiile din subordinea Economiei, pe care le-ar fi investit mai departe.

Potrivit lui Adriean Videanu, în această variantă ar fi trebuit să se cheme Fondul de Investiţii în Energie.  Dintre proiectele la care ar fi participat se află, de exemplu, realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă sau la modernizarea complexurilor energetice.

În varianta Guvernului, Fondul trebuia să aibă ca aport şi bani în numerar de la CEC Bank şi din banii obţinuţi înainte din privatizări. Aceştia au fost depozitaţi anterior în Fondul Naţional de Dezvoltare, care trebuia să conţină 11 miliarde de lei din vânzările BCR, Petrom, Distrigaz Sud şi Nord şi altele. Între timp, banii au fost cheltuiţi pentru nevoile statului. Statul a stabilit deja că va lista în 2011 9,84% din Petrom, şi câte 15% din Transelectrica, Transgaz şi Romgaz, de pe urma cărora va putea primi un miliard de euro.

România ar obţine alte 2 miliarde de euro din vânzarea surplusului de 350 de milioane de tone de CO2 echivalent, care s-a acordat ţării noastre pentru perioada 2008-2012. Denumite AAU (Assigned Amount Units – Unităţi ale Cantităţii Atribuite), acestea se tranzacţionează acum cu 4-8 euro pe plan internaţional. Însuşi ministrul Borbely a recunoscut pe 30 noiembrie că certificatele nu s-au putut vinde până acum “din cauza certurilor interne”. Iar acestea trebuie vândute până la finele lui 2012, deoarece nu se reportează.

Citeşte mai multe despre:   economia

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Datoria externă a României a crescut cu 5,023 miliarde euro, în primele cinci luni ale anului

Datoria externă a României a crescut cu 5,023 miliarde euro, în primele cinci luni ale anului
În primele cinci luni ale anului, datoria externă totală a crescut cu 5,023 miliarde euro, anunță BNR. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 77,630 miliarde euro la 31 mai 2020 (70 la sută...

Guvernul ascunde sub preș marile probleme din agricultură. Analiza oficială, cosmetizată aiurea: pierdem bani de la Bruxelles

Guvernul ascunde sub preș marile probleme din agricultură. Analiza oficială, cosmetizată aiurea: pierdem bani de la Bruxelles
După o primă variantă a setului de analize tip SWOT asupra agriculturii, în care se semnalau punctele tari și slabe, respectiv oportunitățile și amenințările sectorului, Ministerul Agriculturii a ieșit cu o a ...

Cîţu: Investiţiile şi consumul vor atenua căderea economiei în 2020 şi vor pune bazele creşterii în 2021

Cîţu: Investiţiile şi consumul vor atenua căderea economiei în 2020 şi vor pune bazele creşterii în 2021
Guvernul a adus 16,1 miliarde lei în primele şase luni în economie, iar investiţiile plus consumul vor atenua căderea PIB în 2020 şi vor pune bazele creşterii în 2021, a spus Florin Cîţu, ministrul de...

BOMBA! Damen pierde recursul în procesul corvetelor

BOMBA! Damen pierde recursul în procesul corvetelor
Curtea de Apel București a publicat pronunțarea în recursul deschis de DAMEN în procesul corvetelor. MAGISTRAȚII AU RESPINS RECURSUL COMPANIEI OLANDEZE, CEEA CE DESCHIDE CALEA PENTRU SEMNAREA...

Video. Jurnalul de economie. Unde și cum mai putem pleca în vacanță

Video. Jurnalul de economie. Unde și cum mai putem pleca în vacanță
Deși veștile cu privire la pandemia Covid 19 nu sunt deloc în măsură să ne liniștească, oamenii au nevoie să-și ofere zile de repaos, zile de vacanță. Ce destinații mai putem, alege? La Jurnalul de...

Pandemia a costat, la CEZ, 1.000 de euro per angajat

Pandemia a costat, la CEZ, 1.000 de euro per angajat
Valoarea costurilor materialelor de protecție anti-COVID achiziționate pentru angajații Grupului CEZ în România în perioada martie-iunie 2020, a fost de aproximativ 8,5 milioane de lei, a transmis compania, pentru...

Programul IMM Invest a depăşit 10 miliarde de lei în două luni

Programul IMM Invest a depăşit 10 miliarde de lei în două luni
La aproape două luni de la startul programului IMM Invest, băncile înscrise în program au aprobat 11.589 de cereri din partea IMM-urilor, volumul total al finanţării garantate ridicându-se la 10,2 mld. lei, de 34...

Ce au cumpărat românii în perioada de pandemie

Ce au cumpărat românii în perioada de pandemie
Preferința pentru cumpărăturile online se află în creștere, grija pentru sănătate fizică și mentală a devenit la fel de mare ca cea pentru locul de muncă, în timp ce intențiile privind cheltuielile sunt...

Comerțul exterior, pagubă de 7 mld. euro

Comerțul exterior, pagubă de 7 mld. euro
Vindem în străinătate tot mai puține bunuri care înglobează fabricare calificată, și aceasta se observă dramatic în cifrele oficiale. Balanța comercială a înregistrat, în primele cinci luni ale acestui an,...

Viteza de tăiere a pădurilor din România, de 50 de ori mai mare decât a plantărilor

Viteza de tăiere a pădurilor din România, de 50 de ori mai mare decât a plantărilor
Deși România este o țară cu resurse forestiere reduse, preocupările pentru creșterea suprafeţelor împădurite pot fi considerate minore, relevă un studiu publicat pe site-ul Academiei Române. În timp ce...

Cum pot firmele mari să „fure” din banii de la stat pentru IMM

Cum pot firmele mari să „fure” din banii de la stat pentru IMM
Banii destinați întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) în programele de sprijin anticriză pot fi foarte ușor „furați” de companiile mari, întrucât statul - care alocă sau gestionează aceste fonduri - nu...

România oferă cea mai slabă protecție anticriză

România oferă cea mai slabă protecție anticriză
Pachetul de măsuri economice oferit de România mediului de afaceri valorează doar 4,8% din Produsul Intern Brut (PIB), aceasta fiind cea mai mică alocare din Uniunea Europeană, a remarcat economistul-șef al...

Activele fondurilor de pensii din Pilonul III au depășit 2,56 miliarde de lei

Activele fondurilor de pensii din Pilonul III au depășit 2,56 miliarde de lei
Activele fondurilor de pensii facultative au ajuns la peste 2,56 miliarde de lei în data de 29 mai 2020, cu 15,9% mai mult față de aceeași dată din anul trecut, arată datele Autorităţii de...

Florin Cîțu: Pensiile vor fi majorate cu 10%. E o propunere pe care o facem noi, cu criză la nivel global

Florin Cîțu: Pensiile vor fi majorate cu 10%. E o propunere pe care o facem noi, cu criză la nivel global
Ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, a declarat că pensiile vor fi majorate cu 10% în acest an. „Este o propunere pe care o facem noi în contextul acesta, cu criză la nivel global. Cu...
Serviciul de email marketing furnizat de