Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Chiar dacă nu s-a ajuns încă la concretizarea acestui sprijin promis, cel puțin i-a primit cineva la discuții pe reprezentanții industriei, i-a ascultat și chiar au fost preluate în programul de guvernare propunerile trimise de UGIR România, din care face parte și Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), singura reprezentativă la nivel de ramură. Mai mult, s-a ajuns și la o strategie convenită de comun acord, iar pe hârtie arată totul foarte bine. Dacă se vor găsi și fondurile necesare pentru a implementa măsurile, există posibilitatea unei reveniri a turismului, din 2022. Până atunci însă, ne confruntăm în continuare cu lipsa totală de predictibilitate, adică principalul dușman al turismului, care provoacă prejudicii majore.
Actuala coaliție de guvernare pare a dori să repare ce au stricat vechile guverne. Reprezentanții industriei ospitalității sunt optimiști, după ce au ajuns la o convenție cu Executivul, dar răul a fost deja făcut pentru acest an. Cel mai recent exemplu a fost programul de Revelion, despre care se știa, până săptămâna trecută, că se termină înainte de miezul nopții, astfel încât mulți români au preferat să-și cumpere vacanțe în străinătate, în destinații sigure. Hotelierii și agențiile de turism speră acum că se va putea înregistra o creștere a rezervărilor în regim „last minute”, din partea celor care încă nu au ales să plece din țară. Dar turismul contemporan se bazează mai ales pe „early booking”, adică rezervări făcute cu cel puțin șase luni înainte, iar pentru asta e nevoie de predictibilitate. La această situație se adaugă, în continuare, limitarea capacității restaurantelor și a spațiilor pentru evenimente la 50%. Înseamnă mai mult decât 30%, cât era până săptămâna trecută, dar calculele financiare se fac tot pe minus. Pentru a susține industria ospitalității în aceste condiții era nevoie de măsurile promise de fostele guverne. Dar unele dintre aceste măsuri nu s-au mai aplicat deloc, iar de altele au beneficiat doar o parte din cei care ar fi trebuit să primească bani de la stat.
În așteptarea salvării de la stat
„Actuala conducere a ministerului și-a asumat cele mai importante puncte ale propunerilor noastre, pe care le-a preluat în programul de guvernare. În primul rând, a înțeles importanța acordării în continuare a voucherelor de vacanță, după ce s-a constatat ce beneficii au adus aceste vouchere pentru întreaga industrie a ospitalității și pentru domeniile conexe, în ultimii ani. Apoi s-a înțeles necesitatea Legii Turismului, un proiect de lege foarte important, care a fost blocat în Parlament și care trebuie finalizat. Mai sunt multe alte reglementări legislative necesare. Măsurile care ar fi trebuit să fie finalizate deja pentru susținerea industriei ospitalității urmează să fie finanțate. Pentru măsura 4 - schema de sprijin prevede acordarea unor granturi în procent de 20% din diferența între reducerea cifrei de afaceri din anul 2020 față de anul 2019 fără a se depăși cuantumul sumei de 800.000 de euro la nivel de întreprindere - ar trebui să se mai dea o parte din bani până la finalul anului, iar restul, anul viitor. Se încearcă accesarea de fonduri europene pentru acest sprijin”, a explicat, pentru Jurnalul, Mircea Titus Dobre, președintele UGIR Constanța, fost ministru al Turismului. Marea problemă pe care o au însă cei din HoReCa este să supraviețuiască până ajung să primească banii din partea statului. Mulți deja au intrat în insolvență sau în faliment, înainte de a mai primi ajutorul, iar până anul viitor s-ar mai putea închide și alte afaceri din industria ospitalității, în așteptarea salvării care nu mai vine.
Se speră la fonduri europene pentru investiții
Aplicarea măsurilor promise de fostul Minister al Economiei a fost îngreunată de la început de mai multe blocaje. Au fost numeroase scandaluri, începând din 2020, apoi s-a constatat că nu sunt bani la buget pentru a se implementa aceste măsuri. Una chiar a fost blocată de fostul ministru al Economiei Claudiu Năsui. „Măsura 2 nu s-a bugetat pentru toți beneficiarii. Mai sunt peste 10.000 care ar trebui să primească banii și sperăm să se găsească o sursă de finanțare din fonduri europene. Pentru Măsura 3, pe care ministrul Năsui a dat-o către alte instituții, se lucrează la modificarea ghidului solicitantului, astfel încât fiecare să poată accesa până la un milion de euro pentru modernizare sau retehnologizare. Se vor putea lua, pe Măsura 3, de cinci ori valoarea cifrei de afaceri din anul 2019, dar nu mai mult de un milion de euro, iar din acești bani nu se vor putea construi sau cumpăra clădiri, așa cum ar fi vrut unii, ci se va putea investi doar în modernizare și retehnologizare”, mai spune Mircea Titus Dobre. În luna august, cele patru măsuri-minune pentru salvarea turismului românesc rămăseseră două. De fapt, una, respectiv Măsura 2, pentru că prima a constat într-un ajutor de 2.000 de euro și nici măcar așa nu s-a dat pentru toți cei interesați. La finalul celui de-al doilea sezon estival sub semnul pandemiei, Guvernul Cîțu reușise să deblocheze banii pentru mult-lăudata Măsură 2 de susținere a afacerilor afectate de restricții, dar numai după ce a anulat Măsura 3, care prevedea alocarea unor sume importante pentru investiții. Oricum nu au ajuns banii pentru toți cei care ar fi trebuit să-i primească, peste 10.000 rămânând și acum în așteptare.
Noua coaliție de guvernare încearcă să facă rost de bani europeni pentru a ajuta ce a mai rămas din industria ospitalității. Norocoșii câștigători ai acestui război economico-psihologic pornit de fostele guverne ale pandemiei vor fi cei care vor mai supraviețui până la primirea finanțărilor promise de actuala guvernare.
