Guvernul vrea să împânzească țara cu mii de kilometri de șosele de mare viteză și căi ferate modernizate până în 2030

România va trebui să aloce anual, în următorii 10 ani, aproximativ 2% din PIB pentru dezvoltarea infrastructurii de transport aferent perioadei 2020 - 2030. Ministerul Transporturilor a pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Planului Investițional pentru cei 10 ani de implementare, iar suma necesară se ridică la 72,77 miliarde de euro. Proiectul propune o nouă concepție de ierarhizare a investițiilor prioritare, precum și implementarea unor noi direcții de dezvoltare a infrastructurii, cum ar fi, de exemplu, introducerea trenurilor metropolitane. De asemenea, țara va fi împărțită în coridoare de transport pentru a gestiona mai ușor proiectele.

Din această sumă, 34,19 miliarde de euro sunt destinate infrastructurii rutiere, 20,63 miliarde de euro infrastructurii feroviare, 10,7 miliarde de euro infrastructurii de metrou, 4,46 miliarde de euro infrastructurii navale și 2,79 miliarde de euro pentru infrastructurii aeroportuare. Alocările estimative maxime pentru finanțare europeană sunt de 40,78 miliarde de euro (din care 13,43 fonduri externe nerambursabile și 27,35 contribuția maximă a bugetului de stat, incluzând mecanismul supracontractării), rezultând un deficit de 31,99 miliarde de euro, care poate fi acoperit de la bugetul de stat, respectiv prin împrumuturi externe și fonduri private. „În concluzie, România va trebui să asigure în următorii 10 ani contribuția financiară aferentă proiectelor cu finanțare europeană la care se adaugă necesarul pentru finalizarea întregii infrastructuri prezentate în acest plan, rezultând un efort financiar reprezentând aproximativ 2% din PIB/an în funcție de progresul fizic și financiar al proiectelor”, se precizează în nota de fundamentare a planului.

Planul Investițional, o nouă tentativă de a avea infrastructură modernă

În contextul politicii europene în domeniul transporturilor, care prevede realizarea unei rețele europene integrate, orientată spre dezvoltarea unei rețele centrale, cu termen de finalizare 2030 (TEN-T Core), și a unei rețele globale ce va susține rețeaua centrală, cu termen de finalizare 2050 (TEN-T Comprehensive), România trebuie să crească eficiența investițiilor în infrastructura de transport, atât de interes european, cât și de interes național, orientate spre dezvoltarea conectivității naționale și internaționale, precum și creșterea accesibilității tuturor regiunilor României la oportunitățile Pieței Unice. În expunerea de motive a proiectului, se arată că lipsa unei coerențe în planificare la nivel național a reprezentat un obstacol care a împiedicat realizarea investițiilor în infrastructura de transport din România, iar din acest punct de vedere dezvoltarea unui  cadru strategic stabil  în sectorul transporturilor reprezintă o necesitate la care acest Plan Investițional își propune să răspundă în mod adecvat și eficient printr-o foaie de parcurs cu obiective clare.

Apar cinci coridoare rutiere

Proiectul stabilește cinci coridoare de conectivitate rutieră la nivel național și mai multe intercoridoare și coridoare transfrontaliere care stau la baza identificării proiectelor strategice, astfel încât să se asigure conectivitatea oamenilor și a mediului de afaceri.

Citește pe Antena3.ro

Rezultate parțiale. Călin Georgescu trece pe primul loc și în diaspora. Elena Lasconi reduce diferența față de Marcel Ciolacu

Pag.31. Poza- Harta coridoarelor de conectivitate rutieră din României

• Coridorul de conectivitate 1 (Transcarpați) – este compus din 13 proiecte de autostradă și asigură legătura între Marea Neagră și granița de vest a țării, pe o lungime de aproximativ 978 km, din care 650 km sunt în operare. Întregul coridor se suprapune atât rețelei TEN-T Core, cât și ramurii nordice a coridorului european Rin-Dunăre. Proiectele de autostradă necesar a fi implementate pentru a se realiza continuitatea acestui coridor sunt: Autostrada Inel București + drumurile radiale (ramura nordică), Autostrada Inel București (ramura sudică), Autostrada Pitești - Sibiu, sectorul de autostradă Holdea - Margina.

• Coridorul de conectivitate 2 (Drumul Siretului) – este compus din 9 proiecte de autostradă/drum expres care asigură legătura pe axa nord - sud între Moldova și Muntenia, dar și între Ucraina/Moldova și Bulgaria, la nivel de tranzit continental. Lungimea coridorului este de aproximativ 570 km din care 96,2 km sunt în operare. Întregul coridor se suprapune rețelei TEN-T Core. Proiectele de autostradă/drum expres necesar a fi implementate pentru a se realiza continuitatea acestui coridor sunt: drumul de mare viteză Giurgiu Frontieră – București, drumul de mare viteză Ploiești – Buzău, drumul de mare viteză Buzău – Focșani, drumul de mare viteză Focșani – Bacău Sud, drumul de mare viteză Bacău Nord – Pașcani, drumul de mare viteză Pașcani – Suceava și drumul de mare viteză Suceava – Siret Frontieră.

• Coridorul de conectivitate 3 (Coridorul Moldova) – este compus din două proiecte de autostradă și un proiect de conectivitate între acestea. Coridorul, în lungime de aproximativ 300 km, asigură legătura între sudul Transilvaniei și Moldova și reprezintă o cale rapidă de acces la coridorul de conectivitate 1. Întreg coridorul se suprapune rețelei europene de transport TEN-T Comprehensive. Coridorul de conectivitate este compus din proiectele de autostradă Sibiu – Brașov și Brașov – Bacău care sunt legate de proiectul de autostrada ByPass Brașov – Nord.
• Coridorul de conectivitate 4 (Coridorul Montana) – este compus din 9 proiecte de autostradă care conectează Moldova de Transilvania prin partea central-nordică a României. Coridorul are o lungime de aproximativ 577 km și se află în operare și în faze avansate de construire între Tg. Mureș și Nădășelu (aproximativ 110 km). Sectorul de coridor estic (Ungheni – Iași – Tg. Mureș – Turda) se suprapune rețelei europene TEN-T Core, iar sectorul vestic (Turda – Gilău – Suplacu de Barcău – Borș) face parte din rețeaua europeană TEN-T Comprehensive. Intervențiile necesare pentru realizarea coridorului sunt reprezentate de 4 importante proiecte de autostradă în lungime totală de aproximativ 470 km: autostrada Ungheni (inclusiv pod peste Prut) – Iași – Tg. Neamț, autostrada Tg. Neamț – Tg. Mureș, respectiv autostrada Nădășelu – Suplacu de Barcău și Suplacu de Barcău – Borș Frontieră.

• Coridorul de conectivitate 5 (Coridorul Danubius) – este compus din 5 proiecte de drum expres care conectează Muntenia, Oltenia de Banat și mai departe de Europa Centrală. Coridorul de conectivitate are o lungime de aproximativ 450 km, din care doar 11 km corespunzători legăturii autostrada A1 – varianta de ocolire Lugoj se află în operare. Coridorul de conectivitate rutieră se suprapune atât rețelei europene TEN-T Core cât și celei TEN-T Comprehensive, după cum urmează: sectoarele București – Alexandria – Craiova și Dr. Tr. Severin – Lugoj aparțin TEN-T Core, respectiv sectorul Craiova – Filiași – Dr. Tr. Severin care aparține rețelei TEN-T Comprehensive. De asemenea, la nivel european această axă se suprapune coridorului european Orient East-Med, ce unește Europa Centrală cu porturi de la Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Mediterană. Intervențiile necesare pentru realizarea coridorului de conectivitate Danubius sunt: drum expres București – Alexandria – Craiova, drum expres Craiova – Dr. Tr. Severin, drum expres Dr. Tr. Severin – Caransebeș – Lugoj.

Planul Investițional prevede necesitatea realizării a 6.624,1 km de rețea rutieră (autostrăzi, drumuri expres, transregio, variante ocolitoare) din care 2.900,5 km aferenți rețelei primare și 3.723,6 km aferenți rețelei secundare. În ceea ce privește rețeaua feroviară, planul vizează realizarea a 3.274,8 km de cale ferată aferenți rețelei primare și 1.228 km aferenți rețelei secundare.

Ar trebui să avem 3.800 km de căi ferate modernizate

În ceea ce privește rețeaua feroviară, obiectivele generale de conectivitate însumează aproximativ 3.800 km, dintre care 580 km de cale ferată au fost modernizați, 253 km se află în diverse faze de implementare, iar peste 2.900 km sunt în faza de concept. Din totalul de 3.800 km, coridoarele de conectivitate feroviară reprezintă 3.244 km, intercoridoarele de conectivitate feroviară reprezintă 231 km și 327 km sunt reprezentați de coridoarele feroviare transfrontaliere.

Planul de Investiții aduce în discuție realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construirea unei linii feroviare de mare viteză pe ruta Constanța-București-Budapesta.

Placă turnantă pentru transportul de mărfuri pe ruta Asia-Europa

Dacă acum trenurile de marfă au ajuns să se târască cu o viteză medie de 16 km/h, această situație se va schimba radical până în 2030, când România se va transforma într-o veritabilă placă turnantă pentru transportul de mărfuri pe relația Asia-Europa. Pentru atingerea acestui obiectiv, Planul Investițional propune dezvoltarea a cinci coridoare feroviare, după cum urmează:

• Coridorul feroviar de tranzit 1 (868 km) – Europa Centrală (Cehia, Austria, Slovacia, Polonia, Ungaria) – Marea Neagră: traseul va putea fi parcurs de trenurile de marfă în 10 ore, după finalizarea lucrărilor propuse;
• Coridorul feroviar de tranzit 2 (620 km) – Europa Centrală (Cehia, Austria, Slovacia, Polonia, Ungaria) – Europa de Sud-Est (Grecia, Bulgaria, Turcia): traseul va putea fi parcurs de trenurile de marfă în 8 – 9 ore, după finalizarea lucrărilor propuse;
• Coridorul feroviar de tranzit 3 (579 km) – Europa de Sud-Est (Grecia, Bulgaria, Turcia) – Ucraina, Belarus, Rusia: traseul va putea fi parcurs de trenurile de marfă în 8 ore, după finalizarea lucrărilor propuse;
• Coridorul feroviar de tranzit 4 (814 km) – Europa Central Sudică (Italia de Nord, Slovenia, Croația, Muntenegru, Serbia) – Marea Neagră: traseul va putea fi parcurs de trenurile de marfă în 9-10 ore, după finalizarea lucrărilor propuse;
• Coridorul feroviar de tranzit 5 (809 km) – Europa Central Sudică (Italia de Nord, Slovenia, Croația, Muntenegru, Serbia) – Ucraina, Belarus, Rusia: traseul va putea fi parcurs de trenurile de marfă în 11 ore, după finalizarea lucrărilor propuse.

La achizițiile de material rulant stăm bine pe hârtie

Deși compania CFR Călători are un parc rulant foarte vechi, de circa 10 ani nu a mai fost achiziționat nimic. În 2017 Autoritatea pentru Reformă Feroviară a lansat o prima licitație pentru achiziționarea de trenuri electrice, iar ulterior a mai organizat o licitație. Deocamdată nici una din acestea nu este finalizată după ce ele au fost contestate și anulate de mai multe ori. Planul Investițional, pe lângă achiziția de rame electrice finanțate prin POIM și a celor propuse prin PNRR (locomotive și rame electrice noi, modernizarea de locomotive electrice și vagoane), propune acum achiziția a 151 de trenuri noi cu o valoare estimată de 892 milioane de euro, cu TVA. Aceste trenuri de tip RE-R vor fi utilizate pentru trenurile de scurt și mediu parcurs, în special pentru traficul de navetă în contextul transferului acestui tip de deplasare din domeniul rutier spre cel feroviar. 

Bucureștiul se umple de trenuri metropolitane

Principalele trasee vizate pentru introducerea trenului metropolitan sunt:

1.Linia metropolitană S1 București (cale ferată dublă electrificată): Grădinari – Domnești – Chiajna – Giulești – București Nord – Pajura – Băneasa – Pipera – Petricani– Andronache – Voluntari – Pantelimon – Brănești;

2.Linia metropolitană S2 București (cale ferată neelectrificată): Moara Vlăsiei/Snagov – Dimieni – Balotești – Mogoșoaia – Giulești – Chiajna – Militari – Prelungirea Ghencea – Bragadiru – Măgurele – Laser Măgurele – Jilava (P&R) – Vidra – Grădiștea – Comana;

3.Linia metropolitană S3 București (cale ferată neelectrificată): Ghergani – Tărtășești – Săbăreni – Chitila – Pajura – Băneasa – Pipera – Petricani – Andronache – Voluntari – Pantelimon – Cernica – Tânganu – Fundeni – Plătărești;

4.Linia metropolitană S4 București Henri Coandă Expres (cale ferată neelectrificată): București Nord – Mogoșoaia – Aeroport Henri Coandă;

5.Linia metropolitană S5 București (cale ferată dublă electrificată): București Nord – Chitila – Buftea – Periș;

6.Linia metropolitană S6 București (cale ferată electrificată): București Nord – Pajura – Băneasa – Pipera – Petricani – Andronache – Voluntari – Pantelimon Sud – București Obor.

7.Linia metropolitană S0 București Linia Circulară (cale ferată parțial electrificată): Chiajna – Militari  – Prelungirea Ghencea  – Bragadiru – Măgurele – Laser Măgurele – Jilava – Berceni – Popești Militari – Prelungirea Ghencea – Bragadiru – Măgurele – Laser Măgurele – Jilava – Splai – Cățelu – Cernica Militari – Prelungirea Ghencea – Bragadiru – Măgurele – Laser Măgurele – Jilava – Voluntari – Ștefănești – Tunari – Otopeni Militari – Prelungirea Ghencea – Bragadiru – Măgurele – Laser Măgurele – Jilava – Mogoșoaia Militari – Prelungirea Ghencea – Bragadiru – Măgurele – Laser Măgurele – Jilava – Buciumeni – Chitila – Chiajna Militari – Prelungirea Ghencea – Bragadiru – Măgurele – Laser Măgurele – Jilava.

Având în vedere complexitatea sistemului feroviar București, în funcție de solicitări, se pot identifica și alte rute de transport metropolitan (ex: Aeroport Internațional Henri Coandă București – Laser Măgurele sau Periș – București Obor).