Hotelierii, furioși pe Institutul Meteo

Vestea că furtuna devastatoare din Halkidiki s-ar putea repeta în weekend pe litoralul românesc a determinat mii de români să-și anuleze rezervările pe Litoral. Avertizările de cod portocaliu de furtuni nu s-au adeverit, nici vineri, nici sâmbătă, dar Litoralul a avut grad de ocupare foarte redus, din cauza panicii. Prognozele date greșit au produs pagube pe Litoralul românesc și în Delta Dunării și în 2005, când Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie (INMH) a anunțat ploi și furtuni pentru fiecare weekend, deși vremea a fost bună. Situația s-ar putea repeta anul acesta, după ce Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a anunțat fenomene extreme până la sfârșitul verii.

Fenomenul care a făcut sute de victime, dintre care șase morți, săptămâna trecută, în Halkidiki, nu s-ar putea produce în România, tocmai pentru că sunt total diferite condițiile atmosferice. Cu  toate acestea, directorul general ANM, Elena Mateescu, declara joia trecută că fenomenul meteo care a generat miercuri o furtună devastatoare în Grecia ar putea să provoace incidente şi în România, urmând să fie afectat Litoralul românesc. „Furtuna violentă care a lovit regiunea Halkidiki din Grecia ar putea ajunge şi în România. (...) Acest sistem frontal, cu deplasare spre partea de est, aduce duminică un grad mai mare de instabilitate în cea mai mare parte a țării, cu cantități mai mari de precipitații în special în est și sud-est”, a spus Elena Mateescu. Unii hotelieri și patroni de pensiuni de pe Litoral au înregistrat grad de ocupare de numai 20%, iar cei mai mulți nu au depășit 40%, după ce foarte mulți români speriați de prognozele ANM și-au anulat rezervările.

Se cere demisia directorului ANM

Asociațiile patronale și unii politicieni au reacționat, cerând demisia directoarei ANM și anchetă. „Să ne răspundă doamna director ANM dacă nu are echipamente performante pentru a da prognozele corect. Dacă nu există aceste echipamente sau specialiștii de la ANM nu știu să le folosească, atunci ar trebui să elibereze posturile. Tot doamna director ANM a declarat că populația trebuie să se pregătească pentru un dezastru, până la sfârșitul acestei luni, deși, cu altă ocazie, explica faptul că nu se pot da prognoze corecte pentru o perioadă mai lungă de trei zile. Dacă va continua în acest fel, va reuși să distrugă turismul românesc, nu doar pe Litoral, ci și în celelalte zone ale țării. Solicit demisia directorului ANM și cer Guvernului României să ia urgent măsuri, înainte de a se distruge tot ce a mai rămas în această țară”, a declarat Mircea Titus Dobre, deputat de Constanța, fost ministru al Turismului, într-un comunicat de presă.

Ciclonul nu este un fenomen extrem

Faptul că vara pot exista furtuni nu este o noutate, dar amploarea fenomenelor meteo depinde de foarte mulți factori locali. „Clar nu este vorba despre o situație ca în Grecia. Acolo nu a fost ciclon și nici nu am dovezi că a fost o supercelulă. În Grecia a fost o serie de furtuni, cu vânt intens. Ciclonul, în meteorologie, nu este neapărat o chestie de speriat populația. De exemplu, frontul rece este legat de ciclon, iar un front rece nu produce neapărat vreme severă. Din câte am văzut, vor fi câteva zile cu instabilitate. Dar acest lucru este normal, în sezonul cald, când apare convecție – adică furtuni - de după-amiază, datorită încălzirii, de-a lungul zilei”, a explicat, pentru Jurnalul, Bogdan Antonescu, doctor în Meteorologie.

Din câte am văzut, vor fi câteva zile cu instabilitate. Dar acest lucru este normal, în sezonul cald, când apar furtuni de după-amiază, datorită încălzirii de-a lungul zilei.

Bogdan Antonescu, doctor în Meteorologie

Erorile din prognozele meteo

În anul 2006 s-a stârnit un scandal legat de imposibilitatea specialiștilor de la INMH de a da prognoze corect, pentru că institutul cumpărase niște șabloane pe baza cărora se făceau predicțiile, fără să țină cont de influența factorilor locali, mult mai importanți în contextul încălzirii globale. Scandalul a pornit de la dezastrul provocat de prognozele eronate în anul 2005, mai ales pentru Dobrogea. Astfel de prognoze greșite afectează grav turismul, mai ales pe Litoral, unde sezonul nu se întinde, practic, mai mult de două luni și jumătate, cu grad de ocupare apropiat de 100%. „Legat de erori, furtunile severe sunt unerori greu de prognozat. De exemplu, ușor de prognozat este umiditatea din aer și instabilitatea atmosferică, dar foarte greu de prognozat sunt factorii care declanșează furtunile”, explică meteorologul Bogdan Antonescu.

„Noi am avut foarte multe anulări ale rezervărilor, din cauza anunțului de la ANM. În plus, un asemenea anunț creează panică. Aici nici măcar nu a plouat. Mulți am făcut investiții, am preluat hoteluri, iar sezonul pe litoral ține două luni. Noi din asta trăim, din asta plătim taxe la stat. Și cine face asta? Instituțiile statului!”, spune și Anca Nedea Pavel, fosta șefă a Autorității Naționale pentru Turism (ANT), proprietara unui hotel din sudul litoralului.

În zona montană au fost mai puține anulări ale rezervărilor, dar panica a lovit și acolo. „În privința litoralului, cei mai afectați sunt cei care încă fac turism de weekend, pentru că noi, ca touroperatori, încercăm să ducem lucrurile într-o zonă cât mai predictibilă și mai controlabilă, iar cei care deja au plătit vacanțele din timp nu au anulat. Într-adevăr, există riscul anulării la cei care fac rezervarea cu o zi sau două înainte. Din punct de vedere al hotelierilor, e tragic, pentru că nu poți ține un business, plătind salarii și tot ce mai e de plătit, fără să ai turiști. Eu sunt în zona Transfăgărășanului, unde s-a anunțat cod roșu, dar nu a fost mai nimic. Am văzut doar că azi (duminică – n.r.), după amiază, a fulgerat de câteva ori, deși se anunțase cod roșu și toți eram pregătiți să nu mai putem filma nimic și să nu mai putem ieși din zonă o săptămână”, a spus și Adrian Voican, proprietarul agenției de turism Bibi Touring.