În 2021 am spart banca. Ne-am împrumutat cel mai scump din UE

Decembrie a marcat o creștere a ratei medii a dobânzii de la 5,11% pe an în noiembrie, la  5,37%, potrivit datelor publicate de Eurostat. Rata medie a dobânzii în UE-27 a rămas pentru a treia lună consecutiv la același nivel, consemnând o medie de 0,62% pe an, în timp ce în zona euro a continuat să scadă, ajungând la 0,14%, cea mai mică dobândă medie  din ultimele trei luni.

România nu a reușit să se desprindă anul trecut de poziția care i-a adus cele mai scumpe împrumuturi pe termen lung din UE, deși a avut creștere economică. Explicațiile pentru situația în care ne aflăm sunt multiple. Unul din factorii care influențează nivelul dobânzilor este riscul de țară, iar în cazul nostru cei care ne împrumută își pun problema dacă suntem în stare să ne plătim datoriile la timp. Deși agențiile de rating nu ne-au depunctat anul acesta, poziția României rămâne fragilă, noi fiind plasați în ultima categorie înainte de „junk”, așa numita categorie nerecomandată investitorilor. Pe de altă parte, își spune cuvântul inflația, care la noi pe tot parcursul anului trecut a fost printre cele mai mari din UE (8,2% în decembrie), dar și presiunea deficitelor care s-au adâncit continuu.

Un alt element care își pune amprenta este și rata de schimb euro/leu, ceea ce înseamnă că băncile se așteaptă la o rată de schimb mai mare. Există o cerere mare de euro pe piață, o inflație mare și un risc de nerambursare a creditelor crescute. Toate acestea combinate, la care s-a adaugat până luna trecută  și instabilitatea politică, fac ca pentru România costul solicitat de investitori pentru finanțarea datoriei să fie mai mare comparativ cu celelalte țări din UE. Majorarea costurilor de împrumut ar trebui să fie însă un semnal de alarmă din perspectiva evoluției datoriei publice, care este foarte aproape de pragul de pragul-cheie de 50% din Produsul Intern Brut.

Economiștii atrag atenția că nu apropierea de acest procent ar trebui să îngrijoreze Guvernul, ci capacitatea țării de a rambursa aceste credite. „Sustenabilitatea datoriei nu are în vedere doar menţinerea indicatorului sub un anumit nivel critic, ci şi asigurarea că îndatorarea suplimentară îşi are corespondent în active sau schimbări structurale ale economiei care să permită pe viitor achitarea datoriilor, fără sacrificii deosebite pentru generaţiile viitoare”, atrăgea atenția în vara anului trecut BNR.

Ne împrumutăm cel mai scump din regiune

Rata dobânzii pe termen lung înregistrată în decembrie este cea mai mare din ultimul an, după ce în luna februarie înregistrase cel mai scăzut nivel, de 3,65%. În ceea ce privește țările din fostul bloc comunist și cu un regim valutar similar cu al nostru, toate au continuat să se împrumute pe termen lung mult mai ieftin decât noi. Astfel, rata dobânzii la împrumuturile pe termen lung au fost în Cehia de 2,62%, la fel ca în noiembrie, în Polonia a crescut de la 3,12%, la 3,35%, iar în Ungaria creșterea a fost de la 4,07%, la 4,40%. În ceea ce privește Croația și Bulgaria, țări care au primit deja accesul în anticamera adoptării euro (au intrat în Mecanismul European al Ratelor de Schimb ERM II), aici costurile împrumuturilor pe termen lung sunt și mai mici în comparație cu țara noastră. Astfel, în Croația, rata dobânzii a crescut de la 0,32% la 0,38%, iar în Bulgaria, țară legată prin Consiliu monetar la o paritate fixă în raport cu moneda unică europeană, a crescut extrem de puțin, de la 0,25%, la 0,44%.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Evoluția ratei dobânzilor pe termen lung în România (%)

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca

01.21 02.21 03.21 04.21 05.21 06.21 07.21 08.21   09.21   10.21 11.21    12.21

2,72 2,65 2,96 2,84 3,03 3,11 3,24                3,72     4          4,7       5,11     5,37

Sursa: Eurostat

Cele mai reduse dobânzi în luna decembrie în UE (%)

Germania       -0,38 (-0,31 în noiembrie)

Olanda            -0,32 (-0,27 în noiembrie)

Luxemburg     -0,22 (-0,21 în noiembrie)

Danemarca     -0,08 (0,01 în noiembrie)

Finlanda          -0,06 (0 în noiembrie)

Austria            -0,05(-0,01 în noiembrie)

Slovacia          -0,02 (0,02 în noiembrie)

Belgia  0,03 (0,09 în noiembrie)

Evoluția ratei dobânzilor pe termen lung în Europa Centrală și de Est (%)

Țara 07.19 08.19 09.19 01.20 02.20 03.20 06.20 07.21 08.21 09.21 10.21 11.21 12.21

România 4,51 4,12 4,12 4,28 4,04 4,56 3,89 3,24 3,72 4,00 4,7 5,11         5,37

Ungaria 2,33 1,83 2,02 2,08 2,15 2,43 2,18 2,83 2,84 3,09 3,69 4,07         4,40 

Polonia 2,13 1,93 2,02 2,23 2,07 1,08 1,31 1,61 1,61 1,87 2,63 3,12          3,35

Cehia 1,36 0,99 1,24 1,62 1,47 1,28 0,86 1,72 1,74 1,90 2,34 2,62 2,62

Bulgaria 0,43 0,35 0,35 0,12 0,15 0,15 0,68 0,14 0,14 0,15 0,25 0,25        0,44

Croația 1,06 0,83 0,49 0,61 0,57 0,96 0,96 0,45 0,43 0,37 0,32 0,32          0,38

Sursa: Eurostat

Criteriile de la Maastricht le-am pierdut pe drum

Rata dobânzii pe termen lung are ca referință împrumuturile luate pe o perioadă de zece ani și se regăsește printre cele cinci criterii care trebuie îndeplinite pentru adoptarea euro, iar din acest punct de vedere România are o poziție mult mai proastă față de statele din regiune. De exemplu, criteriul Maastricht pentru adoptarea euro impune, printre altele, un nivel maxim de cel mult două puncte procentuale peste media celor mai performante trei state, iar România nu îndeplinește în prezent acest criteriu.

15,313 miliarde de euro a fost deficitul contului curent al balanței de plăți în perioada ianuarie - noiembrie 2021, comparativ cu 9,753 de miliarde de euro în perioada ianuarie - noiembrie 2020.

Datoria publică a României (mld. lei) – sa o faci grafic cu blocuri

2015 269,2

2016 285

2017 300,8

2018 330,5

2019 373,5

2020 499,2

Mai 2021 527,5

Iulie 2021 545,3

August 2021 550,3

Septembrie 2021 556,4

Octombrie 2021         552,4

Datoria publică a României (% din PIB)

2015 37,8

2016 37,3

2017 35,1

2018 34,7

2019 35,3

2020 47,3

Mai 2021 49,7

Iulie 2021 49,3

August 2021 49,7

Septembrie  48,5

Octombrie 2021         48,2

Sursa: Ministerul Finanțelor

Ce se întâmplă dacă datoria publică trece de pragul de 50% din PIB

Legea responsabilității fiscal-bugetare stabilește pentru datoria publică o serie de praguri, care, dacă sunt depășite, vin cu o serie de măsuri de pus în practică de către Guvern, astfel:

 Dacă datoria publică depășește 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din produsul intern brut: 

1. Ministerul Finanțelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei și prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil;

Dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut:

1. Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;
2. programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;

Dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut, dar se situează sub 60% din produsul intern brut:

1. se iau toate măsurile prevăzute dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut;
2. Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public;

Dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut:

1. se aplică măsurile prevăzute dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut;
2. Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice, astfel: datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an.