Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Realizarea reactoarelor 3 şI 4 de la Cernavodă, proiect de 4 miliarde de euro, devine din ce în ce mai incertă după ce GDF Suez, Iberdrola şi RWE au decis să se retragă, invocând incertitudinile economice şi privind piaţa energiei.
"GDF Suez, RWE şi Iberdrola au decis să nu continue participarea la proiectul nuclear Cernavodă. Incertitudinile economice şi referitoare la piaţă care înconjoară acest proiect, având legătură mai ales cu actuala criză financiară, nu sunt compatibile cu cerinţele de capital ale unui nou proiect de energie nucleară”, se arată într-un comunicat comun al celor trei grupuri energetice.
Decizia vine după ce grupul CEZ, care a fost cel mai critic cu statul român în privinţa proiectului, a anunţat că se retrage în toamna anului trecut.
Retragerea nu reflectă calitatea tehnică a proiectului, recunoscută recent de Comisia Europeană, şi nu are legătură cu angajamentele GDF Suez, RWE şi Iberdrola privitoare la dezvoltarea pieţei energiei din România.
"Incertitudinile economice şi cele privind piaţa de energie, în marea lor parte datorate crizei financiare actuale, nu pot fi conciliate cu necesarul de capital pentru dezvoltarea unui nou proiect nuclear”, menţionează comunicatul.
Enel şi ArcelorMittal, ultimii "mohicani”
Potrivit unor surse apropiate proiectului, citate de Mediafax, în aceste condiţii, "este posibil” ca şi Enel şi ArcelorMittal România să iasă din proiect, caz în care singura şansă de derulare a investiţiei ar fi crearea unui nou consorţiu, în alte condiţii.
Ministerul Economiei a anunţat anterior în cursul zilei de joi, într-un comunicat, că nu a primit deocamdată o informare oficială din partea vreunei companii cu privire la o eventuală decizie de retragere. "Următoarea întâlnire a acţionarilor companiei de proiect EnergoNuclear va avea loc luni, 24 ianuarie”, menţionează instituţia.
Statul s-a răsucit de trei ori
Iniţial, în 2007 se stabilise ca Nuclearelectrica să participe cu activele de pe platformă şI să aibă 20% din acţiuni. Dar ulterior, ministerul Economiei şI Finanţelor de atunci, liberalul Varujan Vosganian, a decis ca statul să deţină 51%, citând sondaje în care populaţia avea mai multă încredere în proiect dacă statul e majoritar. Au urmat alte negocieri şI între timp a sosit criza. Ulterior, finanţarea pe care trebuia să o aducă Nuclearelectrica proporţional cu titlurile deţinute, adică 2 miliarde de euro, a dispărut după ce banii din Fondul Naţional de Dezvoltare au fost cheltuiţi. Ca atare statul a dorit din nou renegocierea pentru a avea o cotă mai mică. Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu spunea că inclusiv Fondul Proprietatea putea finanţa proiectul.
Cele două unităţi nucleare de 1.400 MW, urmau să dubleze puterea instalată în centrala de la Cernavodă, operată de compania de stat Nuclearelectrica. Unităţile 1 şI 2 furnizează acum 17% din producţia naţională.
Citește pe Antena3.ro
