Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Stimularea consumului pentru reluarea creşterii economice este o idee periculoasă, întrucât are o bază socială şi politică. Numai munca poate să ducă la o creştere economică corectă şi nu la una dezechilibrată, cum a avut România în ultimii 20 de ani.
"Să stimulăm consumul ca să avem creştere economică nu pot să o calific decât ca pe o idee proastă. Nu putem să o punem în practică. (...) Românii trebuie să fie lăsaţi şi stimulaţi să muncească şi să stimuleze producţia, iar consumul va creşte în primul rând în zonele unde avem creştere de producţie, cum ar fi exporturile", a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Acesta a precizat că România a avut, în ultimii 20 de ani, o economie dezechilibrată, iar pentru următoarele două decenii lucrurile nu se vor schimba.
Isărescu consideră că stimularea consumului este o idee periculoasă, pentru că "sunt cinci milioane de pensionari şi doar patru milioane de angajaţi, iar partidele politice se vor bate pentru câştigarea alegerilor".
Guvernatorul a arătat că Banca Naţională l-a împuternicit să spună că pentru o creştere economică durabilă este nevoie de trei lucruri: "stimularea muncii, stimularea muncii, stimularea muncii", în primul rând prin investiţii şi crearea de locuri de muncă.
Încet trebuie să ne creăm o structură a economiei competitivă. De unde ar putea veni creşterea economică şi în ce condiţii în 2011? "Te-ar stimula să spui că dintr-o căciulă, la noroc. Creşterea economică este de fapt un produs sintetic al forţei de muncă. În esenţă, venitul naţional rezultă din forţa de muncă angajată şi productivitate. România are o creştere economică dezechilibrată de 20 de ani, cu cerere mică şi ofertă mare", a afirmat guvernatorul. Totuşi, acesta a indicat şi zonele de la care ar putea veni primii germeni de creştere economică solidă: exporturile şi serviciile care au piaţă şi treptat-treptat vor creşte şi alte sectoare.
Pe de altă parte, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, a explicat pentru Jurnalul Naţional că o altă parte din creşterea economică ar putea să vină din investiţiile care vor fi realizate din absorbţia fondurilor europene. Acestea se vor adăuga la exporturi şi la o foarte uşoară creştere a consumului datorată revenirii cu 12% a salariilor bugetarilor.
Ministerul de Finanţe monitorizează atent absorbţia banilor europeni. Numărul proiectelor depuse pentru atragerea fondurilor europene pentru diverse programe şi axe prioritare a ajuns la 25.000, din care aproape jumătate nu au fost eligibile, a declarat Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice. "Numărul proiectelor depuse pentru atragerea fondurilor europene este de 25.000, în valoare de 45 miliarde de euro. Din ce am evaluat, aproape jumătate nu au fost eligibile şi s-au împotmolit în prima fază de evaluare. Din 2007 şi până în prezent au fost efectuate plăţi către beneficiari în valoare de 1,9 miliarde de euro", a afirmat Drăgoi.
România mai are o problemă care este destul de greu de rezolvat. Prin comparaţie cu alte state avem o fiscalitate relativ redusă la nivelul PIB, dar extrem de împovărătoare la nivel de fiecare companie, spune Isărescu. "Povara pe întreprinderea plătitoare este 60%-70%. Toţi care sunt în producţie sunt împovăraţi, de aceea probabil şi munca la negru. Nici nu cred că putem s-o combatem doar printr-o decizie (...), România este o ţară cu fiscalitate redusă la nivelul PIB şi cu fiscalitate foarte mare, extrem de împovărătoare, la nivelul întreprinderilor", a atenţionat guvernatorul BNR.
Autorităţile analizează reducerea contribuţiilor sociale, în special pentru angajatori, a declarat Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Finanţelor Publice. El a precizat că se încearcă "ajutarea mediului de afaceri", însă fără deblocarea creditării, lucrurile nu vor avea succes. "Foarte multe firme au cerere de export, dar au nevoie de finanţare. Băncile ar trebui să fie mai curajoase", a subliniat ministrul de Finanţe.
Citește pe Antena3.ro
