Isărescu: Trebuie stimulată munca, nu consumul

Stimularea consumului pentru reluarea creşterii economice este o idee periculoasă, întrucât are o bază socială şi politică. Numai munca poate să ducă la o creştere econo­mică corectă şi nu la una dezechilibrată, cum a avut România în ultimii 20 de ani.

"Să stimulăm consumul ca să avem creştere economică nu pot să o calific decât ca pe o idee proastă. Nu putem să o punem în practică. (...) Românii trebuie să fie lăsaţi şi sti­mulaţi să muncească şi să stimuleze producţia, iar consumul va creşte în primul rând în zonele unde avem creştere de producţie, cum ar fi exporturile", a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Acesta a precizat că România a avut, în ultimii 20 de ani, o economie dezechilibrată, iar pentru următoarele două decenii lucrurile nu se vor schimba.

Isărescu consideră că stimularea consumului este o idee periculoasă, pentru că "sunt cinci milioane de pensionari şi doar patru milioane de angajaţi, iar partidele politice se vor bate pentru câştigarea alegerilor".

Guvernatorul a arătat că Banca Naţională l-a împuternicit să spună că pentru o creştere economică durabilă este nevoie de trei lucruri: "sti­mularea muncii, stimularea muncii, stimularea muncii", în primul rând prin investiţii şi crearea de locuri de muncă.

Încet trebuie să ne creăm o structură a economiei competitivă. De unde ar putea veni creşterea econo­mi­că şi în ce condiţii în 2011? "Te-ar stimula să spui că dintr-o căciulă, la noroc. Creşterea economică este de fapt un produs sintetic al forţei de muncă. În esenţă, venitul naţional rezultă din forţa de muncă angajată şi productivitate. România are o creştere economică dezechilibrată de 20 de ani, cu cerere mică şi ofertă mare", a afirmat guvernatorul. Totuşi, acesta a indicat şi zonele de la care ar putea veni primii germeni de creştere economică solidă: exporturile şi serviciile care au piaţă şi treptat-treptat vor creşte şi alte sectoare.

Pe de altă parte, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, a explicat pentru Jurnalul Naţional că o altă parte din creşterea economică ar putea să vină din investiţiile care vor fi realizate din absorbţia fondurilor europene. Acestea se vor adăuga la exporturi şi la o foarte uşoară creştere a consumului datorată revenirii cu 12% a sala­riilor bugetarilor.

Ministerul de Finanţe monitori­zează atent absorbţia banilor eu­ropeni. Numărul proiectelor depuse pentru atragerea fondurilor europene pentru diverse programe şi axe priori­tare a ajuns la 25.000, din care aproape jumătate nu au fost eligibile, a declarat Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Pu­blice. "Numărul proiectelor depuse pentru atragerea fondurilor europene este de 25.000, în valoare de 45 mi­liarde de euro. Din ce am evaluat, aproape jumătate nu au fost eligibile şi s-au împotmolit în prima fază de evaluare. Din 2007 şi până în prezent au fost efectuate plăţi către beneficiari în valoare de 1,9 miliarde de euro", a afirmat Drăgoi.

România mai are o problemă care este destul de greu de rezolvat. Prin comparaţie cu alte state avem o fisca­litate relativ redusă la nivelul PIB, dar extrem de împovărătoare la nivel de fiecare companie, spune Isărescu. "Povara pe întreprinderea plătitoare este 60%-70%. Toţi care sunt în producţie sunt împovăraţi, de aceea probabil şi munca la negru. Nici nu cred că putem s-o combatem doar printr-o decizie (...), România este o ţa­ră cu fiscalitate redusă la nivelul PIB şi cu fiscalitate foarte mare, ex­trem de împovărătoare, la nivelul în­tre­prinderilor", a atenţionat guverna­torul BNR.

Autorităţile analizează reducerea contribuţiilor sociale, în special pentru angajatori, a declarat Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Finanţelor Publice. El a precizat că se încearcă "ajutarea mediului de afaceri", însă fără deblocarea creditării, lucrurile nu vor avea succes. "Foarte multe fir­me au cerere de export, dar au ne­voie de finanţare. Băncile ar trebui să fie mai curajoase", a subliniat mi­nis­­trul de Finanţe.