x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Lipsa brandului de ţară trimite vinurile româneşti la export cu pipeta

0
Autor: Adrian Stoica 29 Mai 2018 - 11:41
Lipsa brandului de ţară trimite vinurile româneşti la export cu pipeta
Vezi galeria foto


România se clasează pe locul cinci în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu viţă-de-vie, însă exportăm mai puţin de 10% din producţia de vin. Deja piaţa a ajuns la un nivel de saturaţie şi doar creşterea exporturilor ar mai putea stimula dezvoltarea sectorului viticol românesc. Avem circa 180.000 de hectare cu viţă-de-vie, dar numai jumătate din suprafaţă este cultivată cu soiuri de vii superioare, o pondere mult mai mică în raport cu media europeană.

 

 

La nivelul anului trecut, România a reuşit să exporte doar 14,7 mii tone de vin, în condiţiile în care importurile au fost triple. Deficitul balanţei comerciale generat de comerţul cu vin a fost în 2017 de 26,2 milioane de euro, el fiind în scădere comparativ cu cel din 2016, când a fost de 37,6 milioane de euro. Deşi am avut producţii foarte bune în ultimii ani, producătorii noştri nu reuşesc să-şi facă un nume afară. În ciuda investiţiilor foarte mari din acest sector, ne lipseşte o promovare agresivă pe pieţele externe şi un brand de ţară producătoare de vin. În lipsa acestora, străinii continuă să ne considere un producător de vin ieftin.

 

Legislaţia greoaie creează probleme

 

De la un grad de absorbţie de 100% al fondurilor europene nerambursabile alocate acestui sector pentru exerciţiul financiar 2009-2013, acum, România a ajuns să atragă mai puţin de 14%, în condiţiile în care pentru perioada 2014-2018 beneficiază de o alocare financiară mărită, în cuantum de 47,7 milioane de euro anual. “Lipsa de discernământ a autorităţilor publice cu rol de reglementare generală în legislaţia naţională privind fondurile europene şi a Ministerului Agriculturii, în particular, în ceea ce priveşte Programul Naţional Suport (PNS) pentru sectorul vitivinicol, creează probleme. Mă refer aici la creşterea birocraţiei în mod excesiv şi la recomandările Curţii de Conturi a României, care au generat lipsa apetenţei producătorilor pentru accesarea acestor fonduri”, susţine Ovidiu Gheorghe, directorul Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV). Ca urmare a întârzierilor în absorbţia fondurilor, Comisia Europeană a stabilit o nouă perioadă de cinci ani de programare a sprijinului acordat sectorului vitivinicol care vizează perioada 2019-2023.

 

Micii producători nu atrag fonduri UE

O explicaţie pentru dezinteresul faţă de această oportunitate o constituie şi faptul că marii producători au accesat deja fondurile pentru dezvoltare şi în viticultură (reconversiunea plantaţiilor viticole), şi în vinificaţie (construirea de crame noi şi achiziţionarea de echipamente specifice). Calificaţi pentru obţinerea acestor fonduri ar fi acum, în general, micii producători, dar în cazul lor obţinerea de fonduri nerambursabile este greu de realizat în condiţiile în care nu se asociază. Pe de altă parte, lipsa cooperativelor de producţie şi a caselor de comerţ şi-a pus o amprentă negativă asupra sectorului de-a lungul anilor. Acest lucru este amplificat şi de faptul că României încă îi lipseşte un brand de ţară producătoare de vinuri, spune reprezentantul PNVV.

 

Conform Legii Viei şi Vinului, există obligativitatea producătorilor să facă declaraţii de recoltă (cantitatea de struguri - n.red) şi de vin produs la Direcţiile Agricole. Dar prea puţini sunt cei care fac acest lucru.

 

Forţa de muncă, o problemă

Ca şi în alte domenii de activitate, lipsa forţei de muncă, în special a celei calificate, se face simţită şi în acest sector. O soluţie este liberalizarea pieţei muncii pentru persoanele din ţări terţe, dar şi modificarea legislaţiei. Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, pentru aceştia se plătesc impozite la nivelul salariului mediu brut, indiferent de cuantumul salariului real plătit, iar acest lucru îi transformă într-o mână de lucru foarte scumpă.

 

Una în scripte, alta pe teren

Din statistica Ministerului Agriculturii reiese că viţa-de-vie se cultivă pe circa 180.000 de hectare, dar această suprafaţă nu se regăseşte şi la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), unde figurează aproximativ 50.000 de hectare pentru care se plătesc subvenţii. “Noi am solicitat ministerului clarificarea acestei probleme de anul trecut, dar încă aşteptăm răspunsul”, ne-a declarat Ovidiu Gheorghe. De fapt, aici vorbim despre micii producători, care au, în general, plantaţii mici, de până la 0,5 hectare.  Ei nu cer subvenţii, dar nici nu-şi declară producţiile, intrând în zona gri a economiei. „Aproximativ 60% din vinul consumat în România este nefiscalizat. Valoarea pieţei gri poate fi între 100-150 milioane de euro pe an. Este o sumă foarte mare, care face ca bugetul statului să piardă an de an sute de milioane de lei.

 

300.000 de hectare erau plantate cu viţă-de-vie în 1972, aceasta fiind cea mai mare suprafaţă.

 

Micilor producători le este greu să acceseze fonduri europene. Ei mai întâi ar trebui să se asocieze, dar cum mulţi dintre micii producători îşi vând producţia la negru, nu au niciun interes să ceară bani europeni, pentru că atunci ar trebui să-şi declare producţiile şi să plătească taxe şi impozite. Dargoş Frumosu, preşedinte FSIA

 

În sectorul vitivinicol s-au făcut investiţii foarte mari de-a lungul anilor, ceea ce a dus la creşterea calităţii vinurilor, dar încă ne lipseşte brandul de ţară producătoare de vin, în lipsa unei promovări externe. Ovidiu Gheorghe, directorul PNVV

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Şoc pe piaţa valutară: Euro a ajuns la un nou maxim istoric în raport cu moneda națională

Şoc pe piaţa valutară: Euro a ajuns la un nou maxim istoric în raport cu moneda națională
Euro a atins vineri un nou maxim istoric, a treia zi la rînd, fiind cotat la BNR la 4.8750 lei, cu o creștere de 0,06% față de maximul precedent, atins miercuri, la 4,8722 lei.   Acesta este al cincilea...

Cât se va devaloriza leul în următoarea perioadă. Ce se va întâmpla cu inflația

Cât se va devaloriza leul în următoarea perioadă. Ce se va întâmpla cu inflația
Leul va ajunge la 4,9777 lei/euro, iar rata inflației va ajunge la 2,94% până în septembrie 2021, prognozează analiștii CFA România.  "În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, 90% dintre...

Șomajul a crescut la 5,4% trimestrul doi din 2020. Numărul angajaților a scăzut la 65,2%

Șomajul a crescut la 5,4% trimestrul doi din 2020. Numărul angajaților a scăzut la 65,2%
Șomajul a crescut în trimestrul doi la 5,4%, cu 1,1% mai mult față de perioada anterioară. Rata de ocupare a populației cu vârste între 15-64 de ani a fost de 65,2%, cu 0,2% mai mică față de intervalul...

Casele vândute în pandemie: mai puține și mai scumpe

Casele vândute în pandemie: mai puține și mai scumpe
În perioada stărilor de urgență și de alertă (martie-august 2020), numărul imobilelor vândute a scăzut dramatic, în timp ce prețurile pe metrul pătrat au crescut accelerat față de același interval din...

Începe luna cadourilor pentru fermierii activi

Începe luna cadourilor pentru fermierii activi
Fermierii cu activitate în sectoarele zootehnic și vegetal pot depune de astăzi, până la 23 octombrie, cereri de accesare a unor finanțări alocate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Măsura...

Harta hărniciei

Harta hărniciei
În semestrul I 2020 s-au construit în total 29.765 de locuințe noi, în creștere cu 2.561 de unități față de numărul înregistrat în același interval din 2019, arată datele centralizate de Institutul...

Autostrada de un miliard de euro, scoasă la licitatie

Autostrada de un miliard de euro, scoasă la licitatie
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a publicat ieri anunțul de licitație pentru proiectarea și execuția secțiunii 3 Cornetu - Tigveni din Autostrada Sibiu – Pitești. Cu o...

Afacerile IMM-urilor revin pe scădere

Afacerile IMM-urilor revin pe scădere
Cifra de afaceri a IMM-urilor din România a coborât cu 14% în august comparativ cu iulie, relevă un studiu al distribuitorului de softuri financiar-contabile SmartBill. Față de intervalul similar al anului trecut,...

BNR se curăță de 7 milioane de lei

BNR se curăță de 7 milioane de lei
Banca Națională a României (BNR) efectuează o serie de achiziții necesare desfășurării activității, conform programului pe anul 2020, publicat pe site-ul propriu. Una dintre operațiunile afișate vizează...

Demisie importantă la Fondul Proprietatea

Demisie importantă la Fondul Proprietatea
Președintele și CEO la Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, și-a prezentat demisia din Comitetul Reprezentanților și din Comitetele Consultative ale Fondului Proprietatea (FP). Aceasta devine defectivă din...

Euro atinge din nou un nou maxim istoric. Moneda a fost cotată la 4,8641 lei

Euro atinge din nou un nou maxim istoric. Moneda a fost cotată la 4,8641 lei
Euro a atins joi un nou maxim istoric, a doua zi la rînd după ce miercuri a fost cotată la BNR la 4,8641 lei. Acesta este al patrulea maxim istoric pentru moneda europeană atins în septembrie. Leul a pierdut...

34% dintre angajații români și-ar vota șeful pentru funcția de primar

34% dintre angajații români și-ar vota șeful pentru funcția de primar
Circa 34% dintre angajații români și-ar vota șeful pentru funcția de primar dacă acesta ar candida. Aproape 10% își motivează această decizie pentru a-l ajuta pe acesta să părăsească firma sau pentru a...

Sprijin financiar pentru fermieri. APIA lansează 3 scheme noi în valoare de 150 de milioane de euro

Sprijin financiar pentru fermieri. APIA lansează 3 scheme noi în valoare de 150 de milioane de euro
APIA lansează trei noi scheme de sprijin pentru fermierii și IMM-urile care au avut de suferit din cauza efectelor coronavirusului, alocarea financiară fiind de 150 de milioane de euro.Măsura se adresează...

Leul, lovit din trei părți. Îndatorarea Guvernului și deficitele doboară moneda națională

Leul, lovit din trei părți. Îndatorarea Guvernului și deficitele doboară moneda națională
Galerie Foto Pe fondul discuțiilor tot mai aprinse privind majorarea inevitabilă a cheltuielilor sociale (în special a celor cu pensii și alocații), dar și al incertitudinilor generate de evoluția pandemiei, leul a slăbit...

Vin bani de la Bruxelles: 4 miliarde de euro

Vin bani de la Bruxelles: 4 miliarde de euro
Programul european SURE, de combatere a efectelor crizei COVID-19, prin care România va beneficia de fonduri în valoare de 4 miliarde de euro, a fost activat. Guvernul va putea accesa împrumuturi la dobânzi mai mici...
Serviciul de email marketing furnizat de