"Măsurile pe care ar trebui să le ia autorităţile române pentru reducerea deficitului sub 3 la sută sunt cele din acordul cu FMI. Ca atare, în actualele condiţii, guvernul României ar trebui să facă public acordul cu Fondul, ca să ştim ce măsuri îşi propune Executivul să ia pentru reducerea deficitului bugetar", a declarat dr Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA).
" România are, cel puţin teoretic, un plan de reducere a deficitului, agreat de Comisia Europeană şi în baza căruia am luat împrumutul de la aceasta, care a fost condiţionat tocmai de reducerea deficitului, a mai spus Liviu Voinea, citat de Agerpres. Dacă ducem la bun sfârşit acest plan, nu vor fi repercusiuni. Dacă se iau acum măsurile deja prevăzute în acord, nu putem zice că ele sunt măsuri suplimentare şi că au fost adoptate în urma recentei decizii a Comisiei. Practic, Comisia nu cere altceva decât un plan de reintrare în normalitate pe termen mediu.
Nu cred ca măsura de deschidere a procedurii de infringement să aibă vreun impact psihologic asupra investitorilor străini, dat fiind că, în afara noastră, mai există încă alte 10 ţări membre ale UE împotriva cărora a fost demarată această procedură. Reacţia Bruxelles-ului în cazul României este una firească, dat fiind că anul trecut am depăşit limita de 3 la sută a deficitului bugetar".
Ţările membre ale Uniunii Europene împotriva cărora există în acest moment deschisă procedura de infringement din cauza deficitului bugetar excesiv sunt Polonia, România, Lituania, Letonia, Grecia, Malta, Franţa, Marea Britanie, Spania şi Ungaria.
În decizia sa, Bruxellesul a specificat că România a avut o politică prociclică, înregistrând o creştere explozivă a cererii între 2005 şi 2008, deficitul intern crescând de la 1,2 la sută în 2005 la 5,4 la sută în 2008. Această situaţie a determinat autorităţile Uniunii Europene să decidă că depăşirea valorii de 3 la sută nu poate fi considerată excepţională, adică având criza globală drept cauză.
Citește pe Antena3.ro