Curentul electric s-ar putea scumpi din nou, de data aceasta cu 5-7% din cauza schemei de ajutor pe care statul român o oferă pentru energia regenerabilă, potrivit Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
“Impactul în preţul energiei al certificatelor verzi va fi în acest an de 5-7%, de la nivelul actual de 45-47 euro pe MWh” a declarat Radu Regman, directorul diviziei de energie regenerabilă din cadrul ANRE la un forum energetic.
Influenţa surselor regenerabile în preţul final al energiei a crescut constant în ultimii ani, de la doi bani pe MWh în 2005 la 1,21 lei în 2009 şi 2,85 lei anul trecut. ANRE estima atunci pentru 2011 că influenţa în preţ va fi între şapte lei şi 14 lei pe MWh, în funcţie de numărul de certificate verzi acordate pentru producţia de energiei din surse regenerabile.
Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea producţiei de energie regenerabilă are un buget total de 10,5 miliarde euro până în 2031.
Regman a mai anunţat că turbinele eoliene puse în funcţiune după 2016 nu vor mai primi certificate verzi. Consiliul Investitorilor Străini (CIS) anunţase recent că legea energiei regenerabile va fi modificată din nou de Guvern, după ce că nici măcar nu se află în aplicare din cauza lipsei normelor.
Legea energiei regenerabile, “un fiasco”
Legea prevede ca pentru fiecare MWh produs în minihidrocentrale de până la 10 MW să se acorde trei certificate verzi dacă centralele sunt noi şi două certificate pentru fiecare MWh dacă centralele sunt retehnologizate. Se mai acordă două certificate până în 2017 şi un certificat din 2018 pentru fiecare MWh produs şi livrat de producătorii de energie eoliană; câte trei certificate pentru fiecare MWh produs şi livrat din biomasă, biogaz şi sursa geotermală şi şase certificate pentru fiecare MWh produs şi livrat din energie solară. Un certificat verde se va putea tranzacţiona la o valoare cuprinsă între 27 şi 55 de euro. Comisia Europeană verifică dacă nu cumva ţara noastră supracompensează investitorii în energii verzi prin acordarea de două certificate. Ţara noastră încă nu a notificat oficial CE cu privire la această lege, care a fost votată în 2008 în Parlament.
“Legea este un fiasco pentru autorităţile române, cum am mai spus, pentru că nu a urmat procedurile UE şi astfel au fost amânări. Este ceva de care nimeni nu ar trebui să fie mândru. Mai întâi trebuia să obţinem avizul CE şi abia apoi să o promulgăm. Autorităţile române au o problemă să înţeleagă cum funcţionează UE”, declara Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Fostul ministru al Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, în mandatul căruia a fost promulgată legea declara recent că aceasta “s-a încadrat în peisajul celorlalte pomeni electorale acordate, precum creşterea cu 50% a salariilor profesorilor”.
Avem proiecte cât să mai facem două sisteme energetice
Problema cu această lege este că investitorii s-au bulucit să anunţe proiecte eoliene în România datorită subvenţiilor atractive. România ar putea avea două sisteme energetice naţionale dacă s-ar realiza toate aceste investiţii, declarau anul trecut oficiali ai Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport. Spre comparaţie, sectorul energetic naţional are la momentul actual capacităţi totale de producţie de 18.000 MW, însă Transelectrica a primit cereri de racordare la sistem pentru 30.000 MW numai din domeniul morilor de vânt. Oficialii Tranelectrica sunt sceptici că toate acestea se vor face şI spun că doar 4-5.000 MW pot fi preluaţi în sistem fără a-l afecta, potrivit lui Răzvan Purdilă, directorul de dezvoltare al companiei de stat. Mai exact, există o problemă atunci când nu mai bate vântul. Energia verde trebuie preluată prioritar în sistem, însă dacă nu mai bate vântul trebuie pornite alte capacităţi care să suplinească energia lipsă pentru care există cerere. Cum pornirea de grupuri mari pe cărbune este scumpă şI durează circa 8 ore, la momentul actual tot ce se poate face este pornirea altor capacităţi hidro din baraje. Iar hidrocentralele din ţară pot acoperi la momentul actual doar 4-5.000 MW eolieni, pentru restul investitorii trebuie să îşi construiască unele grupuri mici de rezervă pe gaze. Mihai David, fost director al Hidroelectrica şI actual membru în consiliul de administraţie, spunea recent că următoarea bulă din România, după cea imobiliară, va fi în domeniul energiilor regenerabile.
Scumpirea de 1 aprilie
Săptămâna trecută, ANRE tocmai ce a mărit factura la electricitate cu 4,5% din cauza introducerii în preţul final a unei scheme de sprijin pentru producătorii de energie care realizează centrale de cogenerare de mare eficienţă. România a autorizat 41 de proiecte de producţie a energiei electrice şI termice în centrale de înaltă eficienţă. Dintre acestea se găsesc proiecte ale Petrom, Complexului Energetic Craiova şI ELCEN Bucureşti. Schema de sprijin conţine subvenţii în valoare de 17,2 miliarde lei prin schema respectivă, care a fost aprobată recent de Comisia Europeană.