(P) Crama Basilescu, recuperată după cinci decenii

Anul 1993 a reprezentat și un vârf al cererilor de retrocedare, din partea proprietarilor de terenuri și case, pe care regimul comunist i-a deposedat de bunuri. Atunci a-nceput și procesul pentru retrocedarea domeniilor familiei Basilescu, incluzând via și crama de la Urlați. Nicolae Basilescu era foarte cunoscut, în secolul trecut, atât pentru realizările lui, ca personalitate a vieții publice, dar și ca furnizor de vinuri și șampanie pentru celebre terase și restaurante din București. Crama și viile Basilescu au fost, în cele din urmă, recuperate, iar astăzi se îndreaptă, încet, încet, spre redobândire renumelor din perioada de glorie.

În 1993, moștenitoarea Cramei Basilescu a-nceput demersurile pentru recuperarea proprietății de la Urlați. Procesul a durat până în 2007, iar bazele actualei crame s-au pus în anul 2008. „Aici a fost proprietatea avocatului Nicolae Basilescu, profesor al Facultății de Drept din București și cel mai longeviv decan al aceleiași facultăți. Doamna Basilescu a fost moștenitoarea domeniilor și am lucrat cu dânsa până s-au recuperat cele mai multe dintre proprietățile familiei sale. Din păcate, anul trecut a plecat în lumea celor drepți. Am pus bazele firmei în anul 2005, iar în 2008 am deschis fabrica, împreună cu doamna Basilescu. Aceasta este cea mai veche cramă din Dealu Mare și dorim să-i readucem strălucirea de acum un secol”, a explicat, pentru Jurnalul, Ilie Buican, proprietarul Cramei Basilescu.

Istoria unei familii boierești și a vinurilor ei nobile
Nicolae Basilescu a fost senator, decan al Facultății de Drept, cunoscător a șapte limbi străine și un mare iubitor de vinuri. Era un adevărat boier, a cărui bogăție provenea, în cea mai mare măsură, din propria muncă, fiind și profesor și avocat celebru la vremea respectivă. Vinurile și șampaniile lui erau apreciate de elita Micului Paris, fiind furnizorul cel mai important pentru celebre restaurante și terase din Bucureștiul interbelic. Familia Basilescu a suferit foarte mult în regimul comunist, dar fiul și fiica lui Nicolae Basilescu au reușit să-și păstreze demnitatea, chiar și după umilințele la care au fost supuși. Moștenitorii au reușit să-și recupereze domeniile, apoi Crama Basilescu a reînflorit, doar că astăzi nu mai poate produce șampania franțuzească pentru care era celebră în secolul trecut. „Când ne-am apucat să reparăm crama, am găsit o inscripție cu anul 1872. Deci crama exista deja la 1900. El a murit în 1938. La Crama Basilescu se făcea și șampanie, împreună cu specialiști din Franța. Era rețeta franțuzească și făceau șampanie sub licență St. Marceaux, la începutul secolului XX. Noi ne-am axat, de la început, pe producția de vinuri liniștite, încercând să promovăm în special soiurile românești, dintre care Feteasca Neagră, care pe dealurile de la Urlați și-a găsit arealul ideal și care este, fără îndoială, vedeta Cramei Basilescu. Avem vinul mediu, care se numește Eclipse, dar și o colecție de vinuri premium, denumită „Îngeri din Micul Paris”. Designul pentru colecție a fost făcut de o pictoriță care a transmis ideea că lăutarii care cântau pe vremuri în Micul Paris cântă acum în ceruri. Mai avem Golemurile, care sunt vinuri premium speciale. Nu am renunțat la ideea de a produce șampanie, chiar dacă aceasta se numește spumant, dar este nevoie de o tehnologie specială, care necesită alte investiții mari, și nu este prioritatea noastră acum”, mai spune proprietarul Cramei Basilescu.
Turism viniviticol și degustări
Crama Basilescu este astăzi și un obiectiv important pentru amatorii de degustări de vinuri și pentru turiștii care apreciază licoarea lui Bachus. „Facem parte din trasee turistice care includ degustări de vinuri și practicarea ciclismului. Pasionații de vin ajung la degustări, destul de des, cei mai mulți fiind cetățeni străini curioși să cunoască vinurile românești, însă și mulți români au început să aprecieze acest gen de turism. Cultura cunoașterii vinului este într-o dezvoltare accelerată și în România. Noi organizăm degustări pentru cei care vor să vină la crama noastră, amănunte putând fi găsite pe site-ul nostru, www.Cramabasilescu.ro”, spune Ilie Buican. Tot la Crama Basilescu se organizează, anual, Maratonul Vinului, cel mai lung tur de biciclete din zone viticole din Dealu Mare.La cea de-a opta ediție din acest an au participat peste 1.200 de cicliști români și străni.

Feteasca Neagră este vinul pe care eu îl consider cel mai important ca vin românesc și este vedeta cramei noastre. Zona este oricum foarte bună pentru vinurile roșii, iar crama Basilescu deține vii de peste 50 de ani vechime, ceea ce favorizează obținerea de vinuri interesante.

Ilie Buican, proprietarul Cramei Basilescu

Printre realizările pentru care este cunoscut Nicolae Basilescu se numără dezvoltari urbane - cartierul Bucureștii Noi, piețe și școli publice, biserici și chiar o linie de tramvai. De asemenea, de numele lui se leagă dezvoltarea industrială: o fabrică de bere, o fabrică de vin și șampanie, dar și o fabrică de cărămidă.

Pe vremea când Bucureștiul era Micul Paris, Basilescu era principalul furnizor de vinuri și șampanie pentru terasele și restaurantele celebre.