Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Practic, Legea dialogului social a dus la dispariția contractelor colective de muncă în mediul privat, adâncind astfel sărăcia în România, pentru că numărul salariaţilor plătiţi cu salariul minim pe economie a crescut de aproape patru ori în 11 ani, ajungând astăzi la 1,6 milioane. Deși Partidul Puterii Umaniste Social-Liberal (PPUSL) a înregistrat la Parlament un proiect pentru modificarea legii, inițiat și elaborat de SINDALIMENTA, el este blocat la Camera Deputaților, după ce a trecut de Senat.
Pe lângă dispariția contractelor colective de muncă, actuala Lege a dialogului social a îngrădit puternic şi dreptul sindicatelor de a organiza proteste. De asemenea, modificările operate au îngreunat obţinerea reprezentativităţii atât pentru sindicatele constituite la nivelul societăţilor, cât și la nivel național pentru organizațiile de tip federativ, astfel că raportările Institutului Național de Statistică la nivelul sectoarelor de activitate nu mai sunt armonizate cu realitatea de foarte mulți ani. În acest fel, s-a creat posibilitatea ca sindicatele să fie excluse de la negocierea contractelor colective de muncă, locul lor fiind luat de reprezentanţii salariaților aleşi în urma unei adunări generale a angajaţilor, o practică foarte des întâlnită în cadrul marilor companii. Problema este că aceşti reprezentanţi sunt, în multe cazuri, mai degrabă reprezentanţii angajatorului, decât ai angajaţilor, astfel că negocierile sunt doar de fațadă, iar sindicaliștii se văd obligați, sub amenințarea concedierii, să accepte condițiile impuse de patronate, se precizează în comunicatul semnat de președintele SINDALIMENTA, Dragoș Frumosu.
„Ne întrebăm dacă actualul Parlament și Guvern își doresc, cu adevărat, apărarea drepturilor angajaților, drepturi stabilite prin legislația internațională, sau dacă pacea socială va continua să rămână doar o temă electorală. Exemplele privind modul în care tratează marile corporații prezente în România sindicatele sunt multe, la aceste abuzuri participând, din păcate, și o instituție a statului român. Este vorba de Inspecția Muncii prin Inspectoratele teritoriale de muncă ai căror angajați interpretează în mod discreționar legislația muncii”.
Dragoș Frumosu, președintele SINDALIMENTA
Unii nu cunosc legile, alți încalcă hotărârile judecătorești
În susținerea afirmațiilor, comunicatul oferă și două exemple în care patronate și Inspecția Teritorială a Muncii au ignorant legislația muncii și chiar decizii ale instanțelor de judecată. Un astfel de caz este cel de la îmbuteliatorul băuturii Pepsi-Cola, societatea Quadrant-AMROQ Beverages SRL, unde de luni de zile nu a fost înregistrat contractul colectiv de muncă negociat de Sindicatul Pepsi (sindicat afiliat la Federația Sindicatelor din Industria Alimentară) cu reprezentanții angajatorului, pentru că niște angajații ai Inspectoratulului Teritorial de Muncă București au considerat că sindicatul nu este reprezentativ la nivel de unitate. A fost nevoie ca SINDALIMENTA să apeleze la justiție pentru ca instanța să constate, ceea ce angajații ITM București trebuiau să știe, respectiv că Sindicatul Pepsi este reprezentativ la nivel de unitate prin sentința de reprezentativitate la nivelul sectorului băuturilor, obținută de SINDALIMENTA. Din păcate, acest proces se află și acum pe rolul instanțelor, lăsând aproximativ 1.000 de angajați fără dreptul de a beneficia de prevederile unui contract, se arată în comunicat. Aceeași situație se întâlnește și la societatea Coca Cola HBC Romania, unde reprezentanții Departamentului pentru Resurse Umane au refuzat să recunoască reprezentativitatea SINDALIMENTA, în ciuda a două sentințe judecătorești, lăsând aproximativ 1.500 de angajați fără contract colectiv de muncă. Dacă societatea va continua să refuze negocierea și să încalce sentințele judecătorești se va ajunge la executare silită, precizează federația în comunicat. „Exemple sunt multe, dar în toate situațiile Inspectoratele Teritoriale de Muncă și Inspecția Muncii întârzie să răspundă solicitărilor, limitându-se numai la înaintarea unei adrese către angajator solicitând convocarea părților pentru începerea negocierilor, dar nu și negocierea și înregistrarea contractelor colective de muncă, motivând că legea nu permite. Atunci de ce mai există aceste instituții? Este o întrebare la care așteptăm să primim un răspuns de la Ministerul Muncii”, se mai precizează în comunicatul federației.
Citește pe Antena3.ro
PPUSL a adus proiectul în Parlament
În tot acest timp însă, pe proiectul de lege elaborat de Federația Sindicatelor din Industria Alimentară se aşază de aproape doi ani praful în Parlament, se arată în comunicat. Propunerea legislativă, care este armonizată și cu Codul de Procedură Civilă, s-a realizat în cadrul unui proiect finanțat cu fonduri europene nerambursabile, la elaborarea lui participând unii dintre cei mai buni specialiști în legislația muncii din țară.
Proiectul a fost preluat de Partidul Puterii Umaniste Social-Liberal (PPUSL) care l-a depus la Senat. El a trecut de acest for legislativ, dar s-a blocat la Camera Deputaților unde nu i se face loc pe ordinea de zi. În această situație SINDALIMENTA a decis să transmită din nou proiectul instituțiilor abilitate ale statului, partidelor politice și grupurilor parlamentare, solicitând înregistrarea lui pe ordinea de zi a Camerei Deputaților. „În același timp vom solicita, în regim de urgență, o întâlnire cu ministrul Muncii pentru a discuta, inclusiv, și propunerea de modificare a Legii pensiilor, în sensul reducerii perioadei vârstei de pensionare cu numărul de ore suplimentare plătite. În situația în care solicitările noastre sunt tergiversate, organul de conducere colectivă al federației va decide formele de protest cu care vom continua până la soluționarea celor două proiecte”, mai avertizează sindicaliștii din industria alimentară.
