PERICOL/Creditarea are nevoie de oxigen

Conform unui studiu realizat la nivel mondial de Ernst&Young pe baza comentariilor făcute de peste 100 de specialişti din 11 industrii, problema creditării a urcat o poziţie, ajungând principala dificultate cu care se confruntă companiile. Aceasta este urmată de riscul reprezentat de reglementări, care anul trecut a fost pe prima poziţie, şi de adâncirea recesiunii. Următoarele şapte ameninţări identificate în urma analizei sunt schimbările radicale ale mediului înconjurător, intrările noi pe piaţă, reducerea costurilor, managementul specialiştilor, tranzacţiile şi alianţele, repetarea modelului de afacere şi riscurile legate de reputaţie.

Pentru Europa de Est, inclusiv România, zece bănci au solicitat Comisiei Europene ajutorarea economiilor aflate în curs de dezvoltare, deoarece lipsa banilor care să provină din împrumuturi ar sugruma creşterea economică din statele emergente.

Raiffeisen şi Erste Bank (Austria), UniCredit şi Intesa Sanpaolo (Italia), Societe Generale (Franţa), KBC (Belgia), Bayern LB (Germania), Swedbank şi SEB (Suedia) şi EFG Eurobank (Grecia) doresc îmbunătăţirea lichidităţii şi deblocarea pieţelor de credit din regiune şi cer CE şi BCE să extindă sprijinul european şi către state din afara UE, care ar putea adera în viitor, precum Serbia şi Ucraina, conform Financial Times. Amelia Torres, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a confirmat joi că a primit o scrisoare, dar din partea a nouă bănci, potrivit Reuters.

EFECTE MARI CU BANI PUŢINI
Herbert Stepic, directorul executiv al Raiffeisen International, a arătat, că, dacă s-ar compara cu sumele cheltuite pentru susţinerea băncilor din Occident costurile necesare pentru extinderea măsurilor în regiune ar fi modeste.

“Ne-am luptat timp de 50 de ani să scoatem aceste ţări din comunism şi avem, acum, o economie de piaţă liberă în regiune. Nu le putem lăsa să facă faţă singure acestei furtuni”, a spus Stepic.

LOBBY
Dintre băncile care au sosit cu propuneri, Erste Bank este acţionarul majo-ritar al BCR, Societe Generale deţine în România BRD, Bancpost face parte din grupul EFG Eurobank, iar Raiffeisen, UniCredit, KBC şi Intesa Sanpaolo au, de asemenea, divizii sau operaţiuni pe piaţa românească.

În luna decembrie, Herbert Stepic a spus că băncile din România au nevoie de un plan de susţinere în valoare de cinci miliarde de euro pentru ca sistemul să fie stabilizat, iar o sumă similară este necesară pentru susţinerea economiei reale. Manfred Wimmer, directorul financiar al Erste Group, a precizat şi el la începutul săptămânii că un acord Fondul Monetar Internaţional (FMI) ar fi cea mai bună soluţie pe care o poate lua Guvernul, pentru restabilirea încrederii în piaţă, chiar dacă nu va accesa facilitatea de lichiditate.

 

Puşculiţa cu profit

Banca Comercială Română (BCR) a avut în primele 9 luni din 2008 un profit net de 1,25 de miliarde de lei, adică 290 de milioane de euro la cursul de acum sau 341 de milioane de euro la cursul de 3,7 lei din luna octombrie. În acelaşi timp, profitul băncii-mamă Erste a fost de 1,46 miliarde de euro.

Banca Română de Dezvoltare (BRD) obţinuse la 9 luni un profit net de 1,039 de miliarde de lei, aproximativ 241 de milioane de euro la un curs de 4,3 lei, în vreme ce banca-mamă avea în aceeaşi perioadă profit de 1,9 miliarde de euro.

Raiffeisen International a raportat un profit de 861,5 milioane de euro pe primele 9 luni ale lui 2008, iar pentru sucursala sa ultimele date disponibile arată un profit net de 74 de milioane de euro în prima jumătate de an a lui 2008.

UnicreditŢiriac a realizat un profit net în aceeaşi perioadă de 278 de milioane de lei sau 64,6 milioane de euro la cursul momentan, în timp ce la nivel internaţional a avut 551 de milioane de euro.

 

Scumpirile şi cursul euro îi bântuiesc pe români

Creşterea preţului la utilităţi, deprecierea leului şi scumpirea mâncării sunt cele mai îngrijorătoare pentru români pentru traiul zilnic.
Potrivit unui studiu al companiei Unlock, realizat în luna decembrie 2008  şi dat publicităţii la 21 ianuarie, un procent de 71% din români sunt îngrijoraţi de scumpirea preţurilor la căldură, gaze, energie electrică sau apă, în vreme ce deprecierea leului este pe lista de priorităţi pentru 69%. Podiumul este încheiat de scumpirea preţurilor la alimente, care este alarmantă pentru 64% din populaţie. Scăderea valorii investiţiilor financiare şi îngreunarea accesului la credite sunt neliniştitoare pentru 58%, respectiv 57% din conaţionalii noştri. De asemenea, un român din doi este speriat de posibilitatea ca economia românească să intre în recesiune.

La întrebarea cum va fi economia ţării noastre în 2009, românii sunt pesimişti. Un procent de 36% au indicat că va fi în recesiune, alţi 30% spun că vom avea creştere economică, dar în procent mic, în timp ce 23% spun că va stagna. Numai 8% din repondenţi au indicat că economia va creşte. Chestionaţi care vor fi principalele efecte ale crizei economice, 77% au indicat imobiliarele şi construcţiile, 71% au arătat şomajul, tot atât au răspuns de deficit bugetar.

În proporţie de 65% românii au mai precizat la aceeaşi întrebare că standardul de viaţă va fi afectat, iar 62% – efectele crizei se vor resimţi în preţul alimentelor. Din punct de vedere al domeniilor care vor fi influenţate de criză, românii consideră că sectorul construcţiilor (64%), cel auto (60%) şi băncile (58%) vor fi printre cele mai afectate, urmate de agricultură (54%) şi asigurări (51%).

De asemenea, românii au cea mai mare încredere în comunicare şi media (61%), turism (59%) şi educaţie (46%). La polul opus se situează agricultura (31%), publicitatea (30%) şi băncile (27%).  Cercetarea a mai arătat că oamenii se aşteaptă ca situaţia să se înrăutăţească, dar fără să resimtă efectele. În plus, deşi sondajul a arătat că noi, românii, nu avem o viziune optimistă asupra viitorului, dar nici o strategie clară conturată, fiind mai degrabă dispuşi să ne adaptăm la evenimente. Deşi ne aşteptăm la scumpiri, avem în acelaşi timp, o viziune optimistă asupra viitorului.