x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Piaţa mondială a petrolului, îngenuncheată de prăbuşirea cererii

0
Autor: Adrian Stoica Valentin Gros Dan Straut 22 Apr 2020 - 10:27
Piaţa mondială a petrolului, îngenuncheată de prăbuşirea cererii


Ziua de luni a bulversat industria petrolului, după ce prețul unui baril de țiței West Texas Intermediate (WTI, referința pentru piaţa americană) a coborât pentru prima dată în istorie la valori negative. Contractele futures ale WTI cu furnizare în luna mai au închis cu o scădere istorică de 305%, la -37 de dolari pentru un baril. Prețurile petrolului au scăzut brusc din cauza unei combinații dintre oferta excesivă și prăbuşirea cererii globale generate de reducerea activității economice. Trebuie spus însă că preţul negativ afişat luni pentru petrolul WTI este rezultatul unui joc aritmetic, dar la acest preţ nu va fi operată nicio livrare. Marți au expirat contractele Futures cu scadența pe luna mai, iar atenţia se îndreaptă acum spre analiza în funcţie de volumul cererii a celor cu scadența în luna iunie.„Nimeni nu vrea să preia livrările de petrol de luna viitoare, deoarece nu are unde să îl depoziteze, așa că prețul a scăzut sub zero”, a explicat situaţia înregistrată luni Rachel Winter, director de investiții asociat la compania de investiţii Killik & Co, citat de BBC. Evoluţia pieţei petroliere demonstrează că decizia Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi a aliaţilor săi de a încheia un pact la începutul acestei luni pentru a reduce cu 9,7 milioane barili producția zilnică, începând cu 1 mai, nu este suficientă pentru a contracara scăderea cererii. Pentru a ajuta industria de profil care întreține un număr important de locuri de muncă, dar și pentru a profita de prăbuşirea istorică a preţului petrolului, președintele american Donald Trump a anunțat deja că Statele Unite vor cumpăra 75 de milioane de barili cu scopul de a umple rezerva strategică a SUA, scrie AFP. Iniţiativa liderului de la Casa Albă ar putea fi urmată şi de autorităţile de la Bucureşti, urmând ca petrolul să fie vândut când piaţa va oferi un preţ mai bun, susţine Răzvan Nicolescu, partener în cadrul Deloitte Europa Centrală.

 

Ce înseamnă preţul negativ

 

Prețul negativ afișat luni pe piața petrolului este doar un joc aritmetic, un fenomen fără precedent în istorie, a explicat, pentru Jurnalul, economistul Eugen Rădulescu - expert în materia prețurilor și inflației. „Să nu ne imaginăm că, la pompă, vom primi și bani pe lângă combustibili. Această cotație cu scadența în luna mai a ieșit negativă pe fondul unei scăderi foarte puternice a cererii, mai mare decât scăderea producției, care a pus presiune pe capătul celălalt al țevii. Sunt tranzacții făcute de mașini, nu de oameni, pe baza unui joc aritmetic care, la un moment dat, a ieșit cu minus. Desigur, la prima vedere un preț negativ ar însemna că vânzătorul nu doar că nu primește bani în schimbul mărfii, ci chiar îi dă bani cumpărătorului. Nu va fi așa. Este o anomalie, însă aceasta se poate întâlni doar pe piețele Futures, unde livrările se tranzacționează la o anumită scadență, nu în realitatea imediată”, a explicat Eugen Rădulescu.

 

 

Contractele Futures sunt legate de o dată de livrare viitoare, după cum sugerează şi denumirea. Odată cu apropierea datei de expirare a unui contract, prețul converge, de obicei, cu prețul fizic al petrolului. Preţurile convenite în acest gen de contracte sunt considerate indicatori importanţi care arată tendinţa pieţei pe un termen mai lung.

 

 

Câştigăm din scăderea cotaţiilor?

Consecințele acestei situații pentru România diferă de la o categorie la alta. „Pentru consumatori, pentru transportatori, acest colaps al prețurilor pare un câștig pe termen scurt, de care nu se pot bucura însă, din cauza reducerii masive de activitate generate de criza medicală. Pe termen lung, dacă această situație va genera falimente și abandonări de producție în industria de petrol, acest lucru nu va ajuta preţul petrolului nici în perspectivă, adică nici consumatorii nu vor avea de câștigat”, spune analistul Deloitte Răzvan Nicolescu.

 

Statul pierde bani, dar poate specula

Nici pentru stat, situaţia nu reprezintă un motiv de bucurie. În industria petrolieră din România își desfășoară activitatea zeci de mii de oameni, iar o reducere drastică a activităţii în acest sector va fi însoţită de disponibilizări.

În plus, spune Răzvan Nicolescu, bugetul de stat va fi afectat de scăderea încasărilor din redevențe, taxe și accize din cauza reducerii cotaţiilor, a consumului și, eventual, a producției.

Pe de altă parte, o oportunitate teoretică ar putea fi și pentru stat. Există capacitate de stocare și la Agenția Națională care administrează Rezervele de Stat. „Îmi este însă greu să cred că administrația noastră ar putea lua în calcul să facă ce a făcut Donald Trump în SUA, adică să cumpere țiței ieftin, să îl depoziteze și apoi, eventual, să îl vândă în perioade mai favorabile. De ani buni, astfel de strategii nu sunt implementate în țara noastră din lipsă de asumare, dar și de viziune antreprenorială în administrație”, este de părere Răzvan Nicolescu.

 

Costul de producţie ne dezavantajează

Şi pentru industrie situația este foarte îngrijorătoare. Pe zona de producție, în România sunt în operare câmpuri de petrol cu productivitate mică, cu un număr ridicat de sonde și un cost de producție semnificativ mai mare decât media internațională. Acest tip de producție este primul lovit de o scădere de preț masivă pe termen lung, arată reprezentantul Deloitte.

„Pe partea de rafinare, nu suntem, deocamdată, afectați grav, datorită hazardului: rafinăria Petromidia a fost închisă pentru revizie generală încă de la mijlocul lunii martie. Chiar şi așa, pe fondul scăderii masive de consum, celelalte două mari rafinării (Petrobrazi şi Petrotel) au început să se confrunte deja cu probleme de funcționare. Dacă Petromidia își termină revizia la timp şi pornește la 1 mai, situația se va complica și mai mult. Statul poate ajuta cu adevărat industria locală de rafinare și consumatorii în același timp, reducând cotele obligatorii de biocarburanți care provin din import”, potrivit lui Răzvan Nicolescu. Asta ar însemna că în loc să importăm biocarburanți am putea înlocui, provizoriu, molecula de biocarburant cu cea de benzină. În felul acesta, am reduce riscul opririi activității la rafinării și intrării oamenilor în șomaj tehnic, în prezent acestea operând aproape de limita minimă de funcționare (aproximativ două treimi din capacitate).

 

Oil Terminal poate profita de criză

Ca în orice situație dificilă, există și oportunități. Oil Terminal - compania care administrează capacități importante de stocare la Constanța - ar putea deveni una dintre companiile energetice din România care ar profita cel mai mult de pe urma crizei actuale. O creștere a tarifelor de stocare pentru țiței și produse petroliere, transparentizarea capacităților disponibile și punerea rapid în funcțiune a cât mai multor capacități, ar putea crește semnificativ veniturile și profitabilitatea companiei Oil Terminal, spune analistul Deloitte.

 

Companiile petroliere, sub presiune

În tot acest tablou, „România este oarecum izolată”, crede analistul economic Aurelian Dochia. „Noi suntem producători și o bună parte din producție este acoperită de cererea internă”, explică acesta. În viziunea specialistului, „ne putem aștepta ca Petrom să primească lovitura din plin”, pentru că „prețul de extracție din România este destul de înalt, chiar mai înalt decât cel din SUA - dacă lăsăm la o parte fracturarea hidraulică - și, desigur, mult mai mare decât cel din Arabia Saudită”. În cazul Petrom și al celorlalte companii petroliere prezente în țara noastră, Dochia punctează însă că „trebuie să ne uităm și la structura acționarială” și să observăm că statul român nu este afectat puternic în mod direct, deținătorii pachetelor majoritare fiind investitori străini. În ce ne privește, „ar trebui să ne bucurăm”, datorită faptului că probabil prețurile la benzină vor coborî, în condițiile în care ele oricum au rămas în urma scăderilor înregistrate pe piețele internaționale. „Întrebarea esențială este cât va dura această criză”, a subliniat Aurelian Dochia. „Dacă va dura una, două, trei zile, avem o situație. În cazul în care se va prelungi însă pe câteva luni, atunci problema se complică”, a detaliat analistul economic. Potrivit estimărilor sale, pe parcursul lui 2020 cererea va rămâne redusă. În consecință, „societățile din domeniu nu vor încasa suficient, veniturile lor vor scădea, astfel că unele își vor restrânge activitatea, fiind nevoite să închidă o parte din unități”, semnalează Dochia

 

Petrolul intră într-o nouă eră

Declinul masiv al activitățior în economiile consumatoare de petrol, va duce la „o schimbare clară a modului în care este gestionată resursa numită petrol pe planeta numită Pământ”, este de părere analistul în energie Ionuț Purica. Aceasta în contextul în care petrolul reprezintă „singura resursă din domeniul energiei cotată internațional”, celelalte, precum cărbunele, gazul sau uraniul, având cotații la niveluri locale.

Astfel, dacă acest trend din sectorul țițeiului va continua, „se vor schimba ponderile de putere economică în lume”, spune expertul în energie. În opinia acestuia, cotații negative de preț „ar putea să afecteze multe economii“, precum Arabia Saudită, Venezuela, dar și Federația Rusă, unde „cam jumătate din Produsul Intern Brut (PIB) provine din petrol”. În ce privește impactul asupra României, Ionuț Purica a amintit că „noi totdeauna am avut o inerție în raport cu felul în care se mișcă lucrurile pe plan mondial”. Așadar, ne putem aștepta ca prețurile la pompă să se modifice cu o oarecare întârziere.

 

Bursele au dechis în scădere

După şocul de luni, principalele burse europene au deschis şedinţa de marţi în scădere. Acţiunile marilor grupuri petroliere BP Plc, Royal Dutch Shell Plc şi Total SA au înregistrat scăderi cuprinse între 3% şi 4%, ceea ce a făcut ca indicele bursier pan-european STOXX 600 să afişeze o scădere de 1,1% în jurul orei 7:02 GMT, potrivit presei internaţionale.

În România, cotațiile Petrom au „înroșit” cadranele Bursei de Valori București încă de la deschiderea ședinței de tranzacționare de ieri, cu scăderi cuprinse între 3,5% și 6,5% față de cele din ședința anterioară.

Citeşte mai multe despre:   petrol

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

UNSAR: Impactul falimentului City Insurance este semnificativ, dar clienţii sunt protejaţi

UNSAR: Impactul falimentului City Insurance este semnificativ, dar clienţii sunt protejaţi
UNSAR, reprezentant al companiilor de asigurări din România, vede falimentul City Insurance ca având un impact semnificativ în piaţa localtă de asigurări, dar consideră că piaţa va continua să funcţioneze, ia...

ASF retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance. Compania intră în insolvență

ASF retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance. Compania intră în insolvență
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF)  a anunțat, vineri, că retrage autorizația de funcționare pentru City Insurance. ASF a constatat incapacitatea de plată a companiei de asigurări, a...

Transelectrica vrea să facă investiţii de 3,73 miliarde de lei până în 2025

Transelectrica vrea să facă investiţii de 3,73 miliarde de lei până în 2025
Transelectrica (TEL) are un plan de investiţii de 3,73 miliarde de lei până în anul 2025, în proiecte precum creşterea capacităţii de interconexiune cu ţările vecine, printr-un mix de finanţare,...

Plăți de circa 400 de milioane de lei pentru investiții realizate prin PNDL

Plăți de circa 400 de milioane de lei pentru investiții realizate prin PNDL
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a plătit vineri aproape 400 de milioane de lei pentru finalizarea a sute de lucrări de investiții realizate prin PNDL 1 și PNDL 2. Ministerul Dezvol...

Șomajul a fost de 5,1% în trimestrul II din 2020. Peste 62% din populația activă avea un loc de muncă

Șomajul a fost de 5,1% în trimestrul II din 2020. Peste 62% din populația activă avea un loc de muncă
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă, între 15-64 ani, a fost de 62,4% în trimestrul al doilea al acestui an, cu 1,6% mai mare  față de perioada precedentă, arată datele INS. Circa...

Florin Cîțu vrea creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului

Florin Cîțu vrea creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului
Premierul Florin Cîțu vrea să propună patronatelor creșterea cu 8% a salariului minim înainte de sfârșitul anului.  "Discutăm acum. Vreau să fie aprobat cât mai repede, ca toate...

Ministerul de Finanţe a împrumutat de la bănci suma de 675 milioane lei

Ministerul de Finanţe a împrumutat de la bănci suma de 675 milioane lei
Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2030 şi a împrumutat joi de la bănci suma de 675 milioane lei, cu 175 milioane lei peste nivelul programat, la o dobândă anuală de...

„Planul Butz”, stratagema care a modificat prin ricoșeu aspectul rasei umane

„Planul Butz”, stratagema care a modificat prin ricoșeu aspectul rasei umane
Galerie Foto În 1971, sondajele arătau că Richard Nixon avea să fie reales președinte în SUA. Războiul din Vietnam îi amenința popularitatea acasă, însă o chestiune la fel de importantă pentru alegători era creșterea...

De ce s-au scumpit gazele și energia, pe înțelesul politicienilor mirați

De ce s-au scumpit gazele și energia, pe înțelesul politicienilor mirați
Galerie Foto Cum era de așteptat, explozia prețurilor la energia electrică și gaze a luat prin surprindere Guvernul. În acest scandal, primul gând al premierului Cîțu a fost să lase ca lucrurile să se așeze de la sine,...

Analiză: BNR va începe o înăsprire treptată a politicii monetare

Analiză: BNR va începe o înăsprire treptată a politicii monetare
Criza COVID-19 a afectat semnificativ economia locală, care în 2020 a înregistrat o contracţie de minus 3,9%.  Cu toate că perioadele de supraîncălzire economică au provocat anumite îngrijorări,...

România, pe ultimul loc în UE la bugetul alocat de guvern pentru cercetare

România, pe ultimul loc în UE la bugetul alocat de guvern pentru cercetare
România a fost pe ultimul loc în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene după bugetul alocat de guvern pentru cercetare şi dezvoltare în 2020, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de...

50% dintre angajaţi și-au căutat un nou loc de muncă în ultimele 12 luni

50% dintre angajaţi și-au căutat un nou loc de muncă în ultimele 12 luni
Aproximativ 50% dintre angajaţi au început să-ș caute un nou job, dar au renunţat la acesta cel puţin o dată în ultimele 12 luni, arată un studiu realizat de compania de recrutare GI România şi Dora Market...

Fondul Proprietatea dezaprobă schimbarea conducerii Salrom

Fondul Proprietatea dezaprobă schimbarea conducerii Salrom
Franklin Templeton International Services, în calitate de administrator de fond de investiții alternative și administrator unic al Fondului Proprietatea, își exprimă dezamăgirea față de schimbarea membrilor...

Klaus Iohannis a promulgat Legea consumatorului vulnerabil. Care sunt ajutoarele acordate de stat

Klaus Iohannis a promulgat Legea consumatorului vulnerabil. Care sunt ajutoarele acordate de stat
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie. Aceasta se va aplica dn 1 noiembrie 2021. Proiectul a fost aprobat...

UPDATE Fostul Combinat Chimic Făgăraș a fost demolat. Va fi construită o fabrică de peleți

UPDATE Fostul Combinat Chimic Făgăraș a fost demolat. Va fi construită o fabrică de peleți
O fabrică de peleți va fi construită în locul Combinatului Chimic de la Făgăraș. Clădirile acestuia au fost detonate controlat, miercuri, în cadrul unei acțiuni spectaculoase. Primarul orașului Făgăraș...
Serviciul de email marketing furnizat de