POLITICĂ MONETARĂ - Criza mondială poate întârzia trecerea la euro

România ar putea să nu adopte moneda europeană în 2014, dacă actuala criză din SUA va avea un impact mai mare asupra economiei româneşti decât poate fi anticipat. BNR e în alertă şi moni­torizează criza.

România ar putea să nu adopte moneda europeană în 2014, dacă actuala criză din SUA va avea un impact mai mare asupra economiei româneşti decât poate fi anticipat. BNR e în alertă şi moni­torizează criza.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, consideră că este posibil ca actuala criză financiară din SUA să afecteze adoptarea euro în 2014. "E prematur să vedem toate detaliile crizei financiare şi impactul asupra Româ­niei până în 2014. Potenţialul crizei este destul de ma­re şi s-ar putea ca o bună parte din elementele care dau configuraţia sistemului mondial din pre­zent să se schimbe până atunci. Nu sunt prezicător. Este posibil", a declarat Mugur Isărescu la Cluj, unde a fost prezent la deschiderea oficială a Conferinţei "En­hancement of Knowledge on Higher Education and Its Dissemination: Imperative for Policy and Prac­tice".

Guvernatorul a mai arătat că această criză nu va afecta direct România, nu pentru că ţara noastră are un sistem financiar primitiv, ci pentru că băncile româneşti s-au ferit de produsele "toxice" de credi­tare, iar normele BNR în privinţa creditării au fost mai severe. "Pe de altă parte, nu aveau nevoie să caute asemenea produse sofisticate, întrucât piaţa românească, în plină expansiune, oferea suficiente oportunităţi de câştig din produse clasice. Indirect însă, efectul există, fiind vorba despre panică. Indirect, oricând pot să apară efecte", a spus gu­vernatorul. Oricum, BNR se află în alertă, pentru a atenua aceste efecte negative.

Cum a pornit criza

Isărescu a explicat care sunt cauzele de la care s-a declanşat criza. "Nu îmi dau seama până unde cu­noaş­terea insuficientă, chiar din partea conducăto­rilor unor mari instituţii financiare, a fost de vină şi de unde orbirea a venit din dorinţa de profit, din mi­rajul că acesta poate fi generat din nimic, fără risc şi aproape fără capital", a spus guvernatorul. El a mai explicat că iluziile s-au transformat "în profituri şi dividende suculente", iar calitatea creditelor de unde a pornit "bulgărele de zăpadă" s-a deteriorat tot mai mult, pe măsură ce sloganul "ai o casă, ai un împrumut" a pătruns tot mai adânc în societatea americană, îndemnându-i pe tot mai mulţi să se împrumute ieftin, pe seama valorii umflate a locuinţelor, indiferent de capacitatea de a restitui împrumuturile respective. "Probabil că nu s-ar fi ajuns atât de de­parte dacă reglementarea creditului, fie el şi cu ipo­tecă, ar fi fost mai strânsă, dacă reglementările ame-ricane ar fi fost mai aproape de standar­dele de la Basel", a spus Isărescu.

Legislaţia muncii

Un alt subiect abordat de guvernatorul BNR a fost modificarea legislaţiei muncii, pe care o consideră rigidă şi depăşită. "Acum, evident, te uiţi în toate păr­ţile şi toţi angajatorii se plâng de lipsa forţei de mun­că. Apar situaţii de blocaj în dezvoltarea economică şi cred că unul dintre domeniile în care re­forma structurală trebuie să se mişte extrem de rapid este legislaţia muncii." Mugur Isărescu a ară­tat că în România s-a discutat prea puţin despre un subiect considerat tabu, şi anume efectele economice şi sociale ale protecţiei exagerate a forţei de muncă.

"Cred că ar fi timpul să explicăm că barierele la ieşirea de pe piaţa muncii se transformă, instantaneu, în bariere la intrare. Cu alte cuvinte, dacă îm­pie­dicăm angajatorul să disponibilizeze forţa de mun­că devenită excedentară, decizia de a face noi angajări, pentru a fructifica o conjunctură de piaţă favorabilă, se ia cu mult mai mare greutate. O conduită născută din dorinţa de a apăra interesele salariaţilor, are exact efectul opus: limitează capacitatea de creştere a producti­vităţii muncii, a producţiei şi salariilor", a explicat Isărescu.