Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Forţa Dreptei aruncă cu miliardele de euro
Deputatul Nicolae Giugea a anunţat depunerea la începutul acestei săptămâni, împreună cu mai mulţi colegi deputaţi din Forţa Dreptei, a unei propuneri legislative pentru finanţarea investiţiilor în infrastructura principală de irigaţii şi pentru sprijinirea fermierilor români, ca să poată realiza investiţii în producţia şi procesarea produselor agricole din România. „Anul acesta, ca şi anul trecut, agricultura României a fost pârjolită de secetă şi am aşteptat cu toţii soluţii, aşa cum este normal, de la Guvern! Soluţiile nu au venit. Guvernul a mai făcut o comisie care să constate că nu a plouat de câteva luni şi că ogoarele sunt mistuite de caniculă. De la domnul Daea nu cred că are nimeni vreo aşteptare! A demonstrat ce poate, în condiţiile în care domnia sa este închistat într-o viziune specifică anilor 50 şi are o preocupare predilectă pentru cormorani. În aceste condiţii, am depus astăzi (luni, 8 august. n.red.) la Camera Deputaţilor o propunere legislativă care trebuie adoptată în procedură de urgenţă. Proiectul reprezintă un test de responsabilitate pentru toate partidele politice parlamentare. Propunem, aşadar, ca bugetul Programului naţional pentru reabilitarea şi înfiinţarea infrastructurii principale de irigaţii să fie majorat cu 2 miliarde de euro, de la 1,5 miliarde euro la 3,5 miliarde de euro. Această majorare este determinată atât de faptul că ne dorim ca Programul să ajungă la o acoperire de cca. 2,5 milioane hectare irigate, dar şi de faptul că inflaţia din ultima perioadă pune în pericol realizarea întregului program", a anunțat Nicolae Giugea, prin intermediul unui comunicat de presă. Parlamentarii acestei noi formațiuni politice susțin că bani există pentru finanţarea acestui program și face referire la fondurile europene nerambursabile încă neaccesate România. „De asemenea, propunem ca pentru judeţele cel mai puternic afectate de secetă, cele din sudul României, să fie demarat cel mai eficient şi ecologic proiect principal de irigaţii, Canalul: Dunăre-Jiu-Olt-Argeş, care va deservi o arie vastă de suprafeţe agricole din sudul ţării, de la Mehedinţi şi până în Argeş, zonă în care se cultivă nu numai cereale, ci şi legume, fructe sau viţă-de-vie. Este un proiect cu eficienţă energetică maximă, sistemul fiind unul pe baze gravitaţionale, dar care respectă şi exigenţele europene privind protecţia apei (Directiva 2000/60/CE). Suplimentar, pentru a ajuta fermierii români să-şi cumpere echipamente de irigaţii, utilaje de producţie şi procesare a produselor agricole, propunem majorarea componentei nerambursabile acordate prin subprogramul Agro IMM Invest, program demarat în perioada Guvernului Orban, până la maximum 25%, faţă de 10% cât este în prezent. Măsurile propuse de noi pot asigura securitatea alimentară a ţării în perioada următoare, dat fiind că în Ucraina criza nu a trecut şi războiul nu pare a se încheia, în România investiţiile încă bat pasul pe loc, schimbările climatice nu iartă pe nimeni, iar pentru un român 1 kg de legume a devenit produs de lux”, a mai precizat deputatul Nicolae Giugea. Deși se află află la al doilea mandat, ales inițial pe listele PNL, deputatul Giugea nu a mai elaborat sau participat până acum la elaborarea unui proiect de lege care să vizeze sectorul irigațiilor, deși a fost chiar membru al Comisiei pentru agricultură în perioada 2016-2019, ca să nu mai spunem că vine din județul Dolj, o zonă care se confruntă cu un proces de aridizare accentuat.
Anul 2020 era considerat cel mai secetos an de când se fac măsurători în România. A venit însă 2022 și l-a detronat. Acesta este acum cel mai secetos, un an în care au fost bătute recordurile de temperatură, de reducere a cotelor apelor etc. Partea și mai proastă este că aceste episoade de secetă severă se vor repeta tot mai des în anii următori, pentru că schimbarea climei devine tot mai accentuată.
Liberalii vor sancționarea celor care distrug infrastructura
La sfârșitul lunii iunie, Senatul adopta un proiect de lege inițiat de senatorul PNL, George Scarlat, prin care se cere ca fermierilor care nu întrețin corespunzător sistemele de irigații sau distrug infrastructura primită gratuit în folosință să li se retragă dreptul de proprietate asupra acesteia. Mai mult, aceștia vor fi obligați să predea infrastructura de irigații în starea în care au preluat-o. Inițiativa a fost transmisă spre adoptare Camerei Deputaților, care este for decizional în acest caz, iar raportul pe fond este așteptat să fie prezentat de către Comisia pentru agricultură până pe data de 14 septembrie.
Cum arată urgența zero pentru parlamentari
Deși acum toți politicienii sunt cu ochii pe sistemul de irigații, până recent problema nu figura pe agenda lor. De exemplu, un proiect de lege depus în decembrie 2020 de deputații PSD Andrei Pop și Vrăjitoru Sorinel-Marian pentru urgentarea investițiilor în domeniul irigațiilor a avut nevoie de mai bine de doi ani pentru a primi votul Parlamentului (aprilie 2022). Potrivit acestei inițiative de modificare a Legii îmbunătăţirilor funciare (Legea nr.138/2004), acordul scris al proprietarilor de terenuri pentru instalarea sistemelor de irigații poate fi înlocuit dacă aceştia nu pot fi identificaţi. Titularii autorizaţiilor vor publica o notificare privind intenţia de a executa lucrările, la sediul primăriei comunei, oraşului sau municipiului pe raza căreia/căruia se află terenurile pe care urmează să fie executate lucrările, iar notificarea devine după 10 zile calendaristice titlul pentru emiterea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire.
Guvernul vine cu propriul plan: 2,6 mil. ha irigate
Programul național pentru refacerea sistemului de irigații, lansat în 2016, s-a dovedit un eșec până acum, deși în anii scurși de la debutul lui România s-a confruntat cu mai multe perioade de secetă care au produs mari pagube agriculturii. El prevedea reabilitarea a 86 de amenajări de irigații, care ar fi acoperit o suprafață agricolă de două milioane de hectare, dar până în 2022 s-au reabilitat complet doar două sisteme de irigații. Acum a venit rândul Guvernului Ciucă să se ia la trântă cu seceta și anunță că acest program va fi extins până în 2027. Se vor aloca 1,5 miliarde de euro și vor fi inițiate noi proiect astfel încât suprafața acoperită de irigații să urce la 2,6 milioane de hectare irigate în ţara noastră.
Ce promitea Guvernul la învestitură
Promisiunea făcută acum de Guvernul Ciucă face uitate însă promisiunile incluse în programul de guvernare al actualei coaliții PNL - PSD - UDMR. Potrivit acestuia, politicienii din arcul guvernamental spun că sistemul de irigații va fi reabilitat și extins astfel încât să acopere 3,3 milioane de hectare. Bugetul necesar este estimat la 2,7 miliarde de euro, iar toate aceste minuni se vor împlini până în 2024.
Se vrea acum și modificarea Legii irigațiilor
Tot pe fondul secetei puternice din acest an, unii parlamentarii au venit cu ideea de a modifica Legea irigațiilor, iar principala schimbare vizează extinderea sistemului național de irigații prin înființarea unor sisteme locale sau microsisteme de irigat în ferme. Inițiativa aparține deputaților PSD Adrian Chesnoiu (fost ministru al Agriculturii) și Florin Barbu, care au înregistrat în acest sens o inițiativă legislativă la Camera Deputaților în cursul lunii aprilie, dar ea încă așteaptă prin sertarele parlamentarilor.
Prima tentativă de reabilitare apare în 2003
Prima tentativă pentru refacerea sistemului de irigații datează din 2003, când guvernul condus la acea dată de Adrian Năstase contracta un împrumut în valoare de 80 de milioane de dolari, de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), pentru finanțarea Proiectului privind reabilitarea și reforma sectorului de irigații. Proiectul prevede reabilitarea amenajărilor de irigații, introducerea unor noi tehnologii pentru reducerea consumului de energie și realizarea unui management al apei. El s-a încheiat în 2011, dar rezultatele lui au fost departe de ceea ce s-a dorit inițial, fiind realizate doar unei investiții în amenajările din județul Brăila.
Înființarea fondului mutual al fermierilor, o promisiune uitată
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale promitea înființarea în urmă cu câțiva ani a primul fond mutual pentru agricultori. Ministerul chiar a și publicat pe site-ul său un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru înfiinţarea şi funcţionarea unui astfel de fond care trebuia să devină operațional la începutul anului 2017. Prin intermediul lui, fermierii urmau să fie despăgubiți în cazul în care culturile lor erau distruse de calamităţi naturale, cum ar fi, de exemplu, seceta despre care vorbim astăzi. Potrivit proiectului, administrarea fondului urma să se realizeze prin Agenţia pentru Administrarea Fondului Naţional Mutual Agricol, care se înfiinţa ca instituție publică, autonomă, cu personalitate juridică în coordonarea MADR, și care se finanţează din subvenţii de la bugetul de stat şi din venituri proprii. Teoretic, toţi fermierii activi conform normelor APIA puteau fi membri ai Fondului Mutual, însă doar cei care plăteau cotizaţia puteau primi despăgubiri. O inițiativă bună, dar pe care politicienii au abandonat-o rapid.
