Povestea buturugii mici care era să răstoarne Europa

Acum, Irlanda se află în mijlocul unui taifun financiar, pe când România a luat toate măsurile potrivite pentru reducerea dezechilibrelor dar e singura din UE care a avut scădere economică în trimestrul al treilea, potrivit unui raport al Băncii Mondiale.

Irlanda este al doilea stat din grupul PIIGS care a picat testul eurocrizei, după Grecia. Acronimul vine să indice cele mai fragile economii ale zonei euro, Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia şI Spania.

 Faptul că autorităţile de la Dublin au convenit să ia un împrumut de 85 de miliarde de euro nu a ajutat foarte mult la calmarea pieţelor. Ba mai mult, valul se extinde către Portugalia şI Spania, de la care investitorii cer acum dobânzi mai mari pentru titlurile de stat. Iar euro se află din nou “la risc”, după cum a declarat chiar cancelarul german Angela Merkel.

 Criza financiară este dublată în Irlanda şI de una politică, după ce opoziţia şI o parte a mass-media cerând demisia guvernului ca urmare a faptului că Executivul a negat până în ultimul moment că are probleme şI că duce tratative pentru un împrumut.

Premierul Brian Cowen a fost forţat luni să anunţe alegeri legislative anticipate pentru anul viitor, confruntat cu riscul prăbuşirii coaliţiei de guvernare. El speră că astfel va câştiga timp pentru a permite votarea bugetului de austeritate. Opoziţia îi cere, însă, demisia.

Negocierile au fost foarte dure, Germania bătând cu pumnul în masă şI cerând Irlandei să crească taxele pentru companii, aflate acum la 12,5%. Germania spune că dacă ţara a ajuns să aibă probleme, e evident că trebuie să mărească taxele pentru a-şi acoperi deficitul, care a ajuns la 32%.

Separat, două state ale zonei euro, Luxemburg şI Slovacia au luat apărarea Irlandei şI a taxei mici pe care o are, spunând că o majorare a acesteia n-ar trebui să fie parte a condiţiilor pentru împrumutul de 85 de miliarde de euro şI că statul ar trebui să-şi aleagă singur modul de finanţare a deficitului.

Ministrul luxembrughez de Externe, Jean Asselborn a declarat pentru ziarul german Tagesspiegel că “situaţia Irlandei este şI aşa destul de dificilă. Ar trebui să avem grijă să nu strangulăm Irlanda. Deja aceasta a pierdut mult economic”. “Dacă luăm orice atracţie pentru investiţii, atunci lucrurile vor merge doar în mai rău. ŞI dacă aşa vor fi, cu atât mai scump pentru Europa va fi în final”, a spus el.

 Iar Guvernul irlandez a prezentat miercuri un program de austritate draconic prin care vizează reducerea deficitului bugetar de la 32% din Produsul Intern Brut (PIB) la 3% din PIB până în 2014, potrivit AFP.

Adoptarea planului de austritate şi a bugetului pentru 2011 este “esenţială”, a declarat marţi comisarul european pentru Afaceri Economice, Olli Rehn.

Deficitul său a ajuns la aceste cote după ce statul a fost nevoit să injecteze 50 de miliarde de euro în bănci pentru a le preveni falimentul. Împrumutul de 85 de miliarde de euro echivalează cu 20.000 de euro pentru fiecare irlandez, conform The Irish Sun. Bloomberg scria că 35 de miliarde vor fi direcţionate spre capitalizarea băncilor iar 50 de miliarde vor rămâne la dispoziţia Guvernului.

Irlandezii s-au confruntat deja cu trei runde de măsuri de austeritate din 2008 până acum, când piaţa imobiliară a căzut şI creditarea a îngheţat. Noul program prevede economii de zece miliarde de euro şi venituri suplimentare din taxe de cinci miliarde de euro. Presa locală apreciază că indemnizaţiile de şomaj se vor reduce cu 5%, iar 25.000 de locuri de muncă din administraţia publică vor fi desfiinţate. Salariul minim va fi, de asemenea, diminuat cu 12%. Totodată, guvernul va mări impozitul pe venit şi va introduce noi taxe.

Datoria publică a statelor UE raportată la PIB, la finele lui 2009