România nu a văzut probleme la Belene

Reprezentanţii ţării noastre s-au mulţumit cu promisiunile bulgarilor de a respecta normele de securitate pentru centrala nucleară de la Belene, deşi aceasta este plasată într-o zonă seismică. Bulgaria vrea să construiască în localitatea Belene, aflată pe malul bulgăresc al Dunării între Turnu Măgurele şi Zimnicea, o centrală atomică pe bază de tehnologie rusă. Proiectul este vechi încă din anii ’80, iar riscurile sunt uriaşe. Aceasta nu a oprit-o pe Sulfina Barbu să avizeze în 2005 proiectul bulgar pe vremea când era ministru al Me­diului. La cutremurul din 1977, 120 de oameni au murit la Zimnicea, aflată la numai 14 kilometri distanţă de Belene. Însăşi Academia de Ştiinţe a Bulgariei avertiza, într-un studiu din anul 1990, că amplasarea unei centrale nucleare ar reprezenta un risc enorm. Autorităţile nucleare de la Sofia nu au dat încă aprobarea pentru proiectul de la Belene, potrivit Reuters.

Centrala se va afla la o aruncătură de băţ de Bucureşti, la circa 100 de kilometri distanţă. Potrivit Greenpeace, deşi se află în interiorul razei de 100 de kilometri, bulgarii nu au organizat consultări în Bucureşti pentru ca populaţia să îşi expună punctul de vedere. În plus, ecologiştii au mai descoperit că bulgarii au minţit pe faţă când au spus că autorităţile din orăşelul Svishtov, aflat vizavi de Zimnicea, ar fi de acord cu centrala, în ciuda protestului primarului de atunci Stanislav Blagov. Minciuna a fost repetată de bulgari în dezbate­ri­le de la Turnu Măgurele, potrivit unei investigaţii făcute de Greenpeace.

„Dezbateri legate de realizarea reactoarelor nucleare de la Belene au loc încă din anul 2004. În toată această perioadă, partea română a întrebat tot ceea ce era de întrebat şi a cerut lămuriri cu privire la efectul reactoarelor asupra mediului înconjurător şi a oamenilor. Răspunsurile primite ne-au liniştit asupra sigu­ran­ţei protecţiei mediului. Proiectul bulgar respectă Convenţia de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier”, declara pentru Jurnalul Naţional în 2008 Attila Korodi, ministrul Me­diului şi Dezvoltării Durabile. În urma răspunsurilor primite, România s-a declarat de acord cu realizarea reactoarelor. Convenţia de la Espoo privind impactul de mediu în context transfrontalier cere ţărilor care desfăşoară în zona de frontieră investiţii să informeze în totalitate statele vecine şi să le consulte pentru luarea celor mai bune decizii, care să aibă un impact minim asupra mediului.

Documentele WikiLeaks, făcute publice în decembrie 2010, arătau că experţii în proiectul Belene îşi exprimau în mod privat ambasadoarei americane la Sofia, Nancy McEldowney, îngrijorări în privinţa centralei. Aceştia spuneau că dacă practicile de securitate continuă să fie ignorate, atunci ar putea pune un risc uriaş. Centrala de la Belene trebuie să cuprindă două reactoare de 1.000 MW, construită împreună cu ruşii de la Atomstroyexport, o unitate a Rosatom. Compania bulgară NEK urma să aibă 51% din acţiuni, iar nemţii de la RWE trebuiau să fie cu 49%. Acordul, semnat în 2008 de bulgari cu premierul rus, Vladimir Putin, venea la pachet cu construcţia gazoductului South Stream şi cu a oleoductului Burgas-Alexandropolis.

În toamna acelui an era ales şi par­tenerul RWE, care în 2009 şi-a luat tălpăşiţa. Deşi oficial RWE a citat întârzierile în asigurarea finanţării, telegramele WikiLeaks arată că pro­blema era legată de securitate. În fapt, RWE trebuia să vină cu 2 miliarde de euro pentru centrală, dar n-a vrut să mişte nimic până nu are garanţii că totul se face cum trebuie. „RWE rea­lizează că lucrul cu companii ruse şi bulgare în sectorul ener­getic este o «combinaţie otră­vi­toa­re» pentru o investiţie europea­nă.” Potrivit The Guardian, care a publicat documentele, RWE „a fost lăsată în întuneric” în privinţa celor mai multe detalii tehnice de la faţa lo­cului. Asta, în ciuda unei alte tele­gra­me în care se preciza că RWE a cerut o analiză a tuturor înţelegerilor legate de Belene.

Numai că fiind „scrofuloşi la datorie” în privinţa celor mai mici detalii, nemţii au fost acuzaţi că asta întârzie proiectul. „RWE este îngrijorată de lipsa de transparenţă a proiectului şi nevoia de a lucra cu Atomstroyexport, prin­ci­palul contractor rus. RWE vrea să im­pună practicile de afaceri eu­ro­pene.” În lumina catastrofei de la Fu­ko­shi­ma, europenii şi-au reconsiderat po­ziţia faţă de centralele nucleare. Co­misia Europeană a cerut, prin vo­cea comisarului european pentru Ener­gie, Gunther Oettinger, noi stu­dii tehnologice şi geologice privitoare la centrala de la Belene. Iar Traicho Traikov, ministrul bulgar al Energiei şi Economiei, a spus că „va solicita informaţii adiţionale şi garanţii de la producător şi de la Agenţia Inter­na­ţională pentru Energia Atomică (IAEA – n.r.) de la Viena”. Greenpeace scria anii trecuţi pe propriul site că studiul de impact al proiectului nu a fost realizat adecvat, lipsind detalii dacă situl este sigur din punct de vedere geologic; ce se întâmplă în eventualitatea unui accident şi ce se întâmplă cu reactoarele la finele ciclului lor de viaţă. „Este ca Star Wars fără Darth Vader, Luke Skywalker şi Han Solo. Dacă nu le ai pe acestea, atunci ce ai?”, scria Greenpeace.