Evenimentul este organizat în cadrul proiectului „România Inteligentă”, astfel încât prezentările, dezbaterile și schimbul de informații să ofere o perspectivă clară și completă asupra proiectelor de dezvoltare a sectorului energiei regenerabile. Vor participa reprezentanți ai Guvernului României, Parlamentului României, organizații și asociații din domeniul energiei regenerabile și mediu, companii reprezentative. România are mari șanse de îmbogățire din energia regenerabilă.
Se poate produce energie din orice: aer, apă, razele soarelui sau chiar din reciclarea deșeurilor și transformarea lor în combustibil. Dar sunt și metode avansate de a produce bani, efectiv, din sisteme bazate pe noile tehnologii, care pot „mina” (se pot transforma în centre de calcul) cu energie solară. Astfel de sisteme există deja în România, ca proiecte-pilot, iar inginerii români au deja multe alte idei. Unul dintre proiectele bazate pe energie regenerabilă a fost implementat, cu mare succes, la Cluj. Acronimul „CETATEA” înseamnă deja, pentru clujeni, pasiune, inspirație și un mod de viață bazat pe energie alternativă. Centrul de Cercetare și Tehnologii Avansate pentru Energii Alternative – sau CETATEA – a fost ideea directorului general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare (INCDTIM) Cluj-Napoca, Adrian Bot, din anul 2007, pentru a pune bazele unei noi direcții în domeniul energiei alternative. În anul 2013 a depus proiectul pentru finanțare, prin fonduri europene, iar pe 11 martie 2014 a-nceput proiectul care a durat 19 luni.
Vânt, soare, apă sau biogaz
S-a creat un centru de cercetare unde se dezvoltă în continuare proiecte bazate pe tot ce înseamnă energie alternativă, colectivul fiind format din 28 de cercetători și tehnicieni români. Cercetătorii de aici au găsit deja foarte multe soluții pentru viitorul noilor tehnologii de producere a curentului electric în... propria gospodărie! CETATEA aduce foarte multe noutăți și beneficii comunității, grupul de cercetători fiind și cei care îi pot informa pe oameni în legătură cu eficientizarea producerii energiei alternative. „S-au făcut tot felul de investiții și în panouri fotovoltaice și în tot felul de soluții, dar nu eficiente. Noi încercăm să eficientizăm. Există o idee încetățenită în România, că energiile alternative nu vor fi niciodată eficiente, iar noi demonstrăm că prin soluțiile de cercetare creștem eficiența panourilor fotovoltaice la 45%, printre altele. Până la urmă, se va ajunge la utilizarea energiei alternative. La un moment dat se termină resursele”, explică cercetătorul Adrian Bot. Proiectul a fost conceput în primul rând pentru a susține activitatea oamenilor obișnuiți, a celor care nu au o mare putere financiară, astfel încât să-și poată produce individual energia. Astfel, proiectul se adresează în primul rând comunităților mici, care pot funcționa în sistemele de „microgrid”, de rețea independentă, mică.
Soluții pentru fermierii din zonele sărace
În România încă există aproape 100.000 de gospodării neconectate la rețelele de energie electrică și sunt foarte multe ferme care s-ar putea dezvolta cu energie alternativă, neavând acces la suficientă energie de la rețea. În cazul în care există o pană de curent de mai multe zile, fermele și solarele care și-ar putea produce singure energie electrică nu ar mai fi în pericol, astfel încât recoltele nu ar mai fi compromise. Pentru acest tip de activități vin inginerii din echipa CETATEA cu soluții de producere locală a energiei alternative. Ideea a pornit de la probleme reale din zona Transilvaniei, pentru a reduce gradul de sărăcie din Munții Apuseni, cauzată de lipsa de energie. Proiectul s-a extins, pentru a ajuta și alte zone ale țării, cu aceleași probleme. Există un concept nou, de mix de energie. Practic, energia alternativă poate fi produsă în nenumărate feluri, dacă folosim ce avem la-ndemână și, mai ales, dacă vrem să reducem consumul de resurse naturale pentru producerea ei. Conceptul central al cercetătorilor din CETATE mizează pe folosirea tuturor variantelor de producere a curentului electric, iar soluțiile variază în funcție de situație: panouri solare, dacă e senin, eoliene, dacă bate vântul, microhidrocentrale, dacă în zonă este măcar un mic pârâiaș. La fermele de animale se poate folosi gunoiul pentru producție de biogaz, iar energia se poate produce cu ajutorul unor concentratoare solare care lucrează în plus și cu alimentare cu biogaz. Iar energia trebuie să se poată stoca, pentru a deveni eficientă producerea ei.
Casa poate deveni fabrică de bani
Parcurile fotovoltaice sunt și ele extrem de eficiente. Dar se pot dezvolta și adevărate fabrici de bani, prin captarea energiei solare, care poate fi folosită pentru „minare”. Un astfel de proiect a dezvoltat, în București, un alt inginer român genial, George Suciu. Grădina e transformată în suport pentru toate tipurile de senzori bazați pe energie solară, iar casa și clădirea de birouri, acoperite cu panouri solare, sunt încălzite cu energie produsă de serverele care funcționează pe bază de energie solară, pentru a „mina” bitcoin și orice altceva care se poate „mina” – este vorba despre o tehnologie de calcul care funcționează efectiv ca o fabrică de bani și care consumă foarte mult curent electric, însă atunci când se bazează pe panouri solare, consumul este zero, iar productivitatea și eficiența sunt maxime. O altă ideea a inginerului a fost să capteze căldura produsă de servere pe timpul verii, pentru a-ncălzi o piscină. Iarna, în clădirea de birouri și în casă nu este nevoie de altă sursă de căldură, cât timp funcționează serverele care „minează” date. Astfel de sisteme se pot dezvolta oriunde, pentru a produce energie și bani.
Conferinţa Naţională România Inteligentă – „Energia regenerabilă, soluţia antisărăcie şi şansa pentru independenţă” se desfășoară astăzi, între orele 11.00 și 14.00, la Hotel Sheraton din Bucureşti, fiind moderată de Adrian Ursu. Va fi transmisă live, pe site-ul antena3.ro şi pe pagina de Facebook a Antena 3, iar tronsoane ale dezbaterii vor fi preluate live pe postul TV Antena 3.
Oportunități de reprofilare în energia verde
În România sunt peste 70 de parcuri de eoliene, iar numărul lor ar putea crește, în perioada următoare. Un parc de eoliene de capacitate mare are nevoie de circa 300 de angajați, fie direct, fie de la firmele contractate pentru funcţionarea turbinelor şi pentru mentenanţă. Mulți ani, legislația din România a ținut pe loc dezvoltarea parcurilor de eoliene, blocând investiţiile, însă în acest domeniu se poate crea o adevărată industrie. De peste zece ani, în țara noastră s-au făcut deja cursuri de formare profesională şi recalificare pentru personalul de care au nevoie parcurile de eoliene. Electricienii sunt primii care s-ar putea reprofila, dar cursuri se fac pentru toții cei care vor să-și schimbe domeniul de activitate. Investiţiile în eoliene s-au blocat în anul 2013, după ce s-a modificat legislaţia, astfel încât proiectele nu au mai primit finanţare, însă dacă s-ar face, în următorii ani, toate proiectele de acest tip care au fost planificate, ar putea aduce zeci de mii de locuri de muncă, în toată ţara. Energia eoliană reprezintă 15% din totalul anual, la nivel naţional, iar în unele ierni a furnizat până la 40% din necesarul de energie, în anumite perioade. În centrul ţării şi în nordul extrem nu se pot instala eoliene, fie pentru că nu este vânt suficient de puternic, fie pentru că sunt condiţii grele de acces, însă există această posibilitate în toate celelalte zone ale ţării.
Cele mai multe parcuri de eoliene sunt în Dobrogea, însă este o dispută între mai multe tipuri de ecologiști, în legătură cu amplasarea acestor turbine în zonele de migrație a păsărilor. În timp ce unii susțin că este nevoie de cât mai multă energie verde, produsă de eoliene, iar vântul din zona Dobrogei ajută foarte mult România pentru câștigarea independenței energetice, alți ecologiști arată că turbinele sunt foarte periculoase pentru păsările migratoare și ar putea distruge ecosistemul.