Rusia scumpeşte forţat cărbunele

ENERGIE ● Vecinii de la Răsărit au luat la ochi România
"Vecinul de la Răsărit" a luat la ochi ţara noastră. Rusia a interzis RZD, Compania naţională rusă de transport feroviar, să mai transporte cărbune pentru clienţii proveniţi din România. Măsura vine în continuarea "tradiţiei" ruse de a folosi arma energetică în funcţie de interesele sale geopolitice.

ENERGIE ● Vecinii de la Răsărit au luat la ochi România
"Vecinul de la Răsărit" a luat la ochi ţara noastră. Rusia a interzis RZD, Compania naţională rusă de transport feroviar, să mai transporte cărbune pentru clienţii proveniţi din România. Măsura vine în continuarea "tradiţiei" ruse de a folosi arma energetică în funcţie de interesele sale geopolitice.

La data de 11 iulie, Transneft  a redus la jumătate cantităţile de petrol livrate Cehiei, imediat după ce aceasta semnase cu SUA un acord pentru amplasarea unei staţii radar pentru scutul antirachetă american. Măsura a durat pînă la 1 august şi a fost motivată de "defecţiuni tehnice".

INTERDICŢIE. Problema a fost observată de intermediarii români care importă cărbune din Rusia pentru centralele de producţie a energiei electrice sau a celei termice. Iar acum este momentul în care se constituie stocurile de cărbune pentru iarnă. "Pe teritoriul Rusiei costurile de transport s-au dublat după ce Căile Ferate Ruse au interzis punerea la dispoziţia clienţilor proveniţi din România, Ucraina şi Georgia a parcului lor de vagoane pentru transportul de cărbune. Din acest motiv, traderii utilizează pentru transport doar vagoane aparţinînd companiilor private de transport pe calea ferată, care au tarife duble comparativ cu cele practicate de compania de stat", a declarat pentru Săptămâna Financiară Ioan Drăniceru, administratorul companiei Doriasi, unul dintre jucătorii de pe piaţă. Astfel, transportul cărbunelui din import a crescut, ceea ce face ca importatorii să urce şi ei preţul tonei vîndute centralelor, mai ales că preţurile record la petrol şi cotaţiile slabe ale dolarului mai majoraseră o dată preţul cărbunelui.

DEPENDENŢĂ. De altfel, în iulie au avut loc licitaţii pentru CET Iaşi, Uzina Termoelectrică Giurgiu şi Termica Suceava, centrale ce folosesc huilă de import. Dacă pentru Suceava s-au adjudecat două licitaţii totalizînd 180.000 de tone de huilă, necesarele de 165.000 de tone pentru Iaşi şi de 35.000 de tone pentru Giurgiu nu s-au completat din cauza preţurilor prea mari.

Iar perspectiva nu este foarte luminoasă, deoarece în ţara noastră există mai multe proiecte de construcţie a unor centrale pe cărbune. Enel vrea să construiască la Galaţi în Zona Liberă o termocentrală de 2.000 MW, Termoelectrica a semnat deja un parteneriat cu consorţiul E.ON-Enel, pentru o centrală de 800 MW la Brăila, Electrabel va realiza o centrală de 1.600 MW în Portul Constanţa, Gaz de France şi Electrabel doresc realizarea unei centrale de 1.000 MW pe platforma combinatului ArcelorMittal. Iar cea mai mare parte a cărbunelui utilizat de acestea va fi importată. "Oferta de cărbune la nivelul actualilor producători din România (Compania Naţională a Huilei, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Carbonifera Ploieşti – n.r.) este de 33-34 de milioane de tone pe an, cu circa 5 milioane de tone mai mică decît cererea estimată la nivelul anilor 2010-2020", se precizează în Strategia Energetică a României.

ARMA ENERGETICĂ. Comportamentul Rusiei are numeroase precedente. În 2006, Transneft a oprit livrările de ţiţei către Rafinăria Mazeikiu Nafta din Lituania, după ce aceasta a fost preluată de grupul polonez PKN Orlen şi era dorită de mai multe grupuri ruseşti. Furnizarea de petrol n-a fost niciodată reluată. În februarie 2008, compania privată Lukoil a sistat livrările către Germania în urma unei dispute cu Sunimex, compania care deţine monopolul importurilor de ţiţei. Şi Ucraina s-a confruntat în februarie cu reducerea cu 50% a furnizării de gaze naturale ca urmare a disputelor privind datoria sa către Rusia pentru gazul importat.

Georgia, coridor energetic nesigur

Conflictul din Georgia din ultimele săptămîni ar putea genera îndoieli privind fiabilitatea culoarului energetic şi reduce speranţele occidentale de evitare a Rusiei pentru aprovizionarea cu gaze naturale, potrivit unei analize a AFP. Georgia este vitală pentru realizarea de rute alternative, care să ocolească Rusia în sectorul transportului de hidrocarburi. Două oleoducte şi un gazoduct traversează această ţară şi sosesc din Baku, de la Marea Caspică. Unul dintre acestea este oleoductul Baku – Tbilisi – Ceyhan, ce transportă peste 1% din producţia mondială de ţiţei din zona caspică în sudul Turciei. Un alt punct de interes este realizarea gazoductului Nabucco, care ar trebui alimentat cu gaze provenite din aceeaşi zonă şi pompate prin Georgia pînă în Turcia, de unde ar trebui să înceapă propriu-zis. Nabucco va intra în funcţiune în 2013.