Statul e prea sărac pentru a fi majoritar la reactoarele 3 şi 4

Reducerea participaţiei statului la EnergoNuclear va fi realizată în această vară, dar autorităţile vor menţine în continuare cel puţin 25%, a declarat astăzi Tudor Şerban, secretar de stat pe probleme de energie, petrol şi gaze din cadrul Ministerului Economiei.

"Decizia politică de diminuare a participaţiei statului a fost luată şi va fi făcută sigur în acest an, până la toamnă", a afirmat Şerban.

Compania care va construi cele două reactoare este EnergoNuclear. Aceasta este controlată în proporţie de 51% de statul român, prin Nuclearelectrica. Ceilalţi acţionari sunt RWE (Germania), Enel (Italia), GDF SUEZ (Franţa) şi CEZ (Cehia), fiecare având câte 9,15% din titluri, în timp ce ArcelorMittal şi Iberdrola deţin câte 6,2% din acţiuni.

Dacă în 2007, realizarea celor două reactoare nucleare costa 2 miliarde de euro, între timp estimarea a fost majorată la 4 miliarde de euro. Legislaţia prevedea ca investiţiile pentru cele două reactoare să se facă din Fondul Naţional de Dezvoltare, unde există banii acumulaţi din privatizări.

Jurnalul Naţional a prezentat anul trecut că cele 11 miliarde de lei au fost cheltuite în campania electorală din toamna lui 2008. Astfel, cota de 2 miliarde de euro care trebuia investită de Nuclearelectrica pentru reactoare nu mai poate fi finanţată, deşi banii din contul respectiv apar în continuare ca poziţie contabilă, dar nu mai există fizic. Cehii de la CEZ au criticat pe parcursul anului trecut întârzierea luării unei decizii clare în privinţa reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

Perspectiva realizării celor două unităţi s-a schimbat permanent în ultimii doi ani. Dacă în ianuarie 2010, la votarea bugetului, ministrul Adriean Videanu susţinea că Fondul Proprietatea ar putea investi la cele unităţi, între timp, la consultările privind constituirea celor două companii naţionale se vehicula ideea că cei 51% ai statului ar putea fi distribuiţi în mod egal între Electra şi Hidroenergetica. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, declara, la 7 mai, că diminuarea deţinerii statului ar fi "un element de încredere" pentru investitorii privaţi.

Electra va conţine complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO), Nuclearelectrica şi sucursalele hidro din Vâlcea, Slatina şi Târgu Jiu.

Hidroenergetica va conţine restul Hidroelectrica, ELCEN, Electrocentrale Deva, termocentrala Paroşeni şi părţile viabile din Compania Naţională a Huilei (CNH).

În Fondul de Dezvoltare existau banii depuşi în principal din privatizarea BCR şi a Distrigaz Sud şi Distrigaz Nord. Premierul Emil Boc a acuzat de la tribuna Parlamentului că guvernul liberal a făcut pomeni electorale din banii pentru reactoare. În replică, Varujan Vosganian, care a fost ministru al Economiei şi Finanţelor în 2007-2008, a spus că legislaţia permitea folosirea banilor respectivi pentru operaţiunile Trezoreriei şi finanţarea deficitului.