Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Statul va pune fără somaţie poprire pe veniturile unui debitor persoană fizică sau juridică, iar bunurile acestuia vor fi sechestrate şi în cazurile în care există doar indicii că patrimoniul urmează să fie înstrăinat, fiind valorificate prin vânzare directă chiar şi dacă este un singur cumpărător.
Noile proceduri care vor fi aplicate de stat pentru recuperarea obligaţiilor bugetare neachitate sunt incluse într-un proiect de lucru al Guvernului pentru modificarea Codului de procedură fiscală şi argumentate prin "creşterea eficienţei activităţii de administrare şi protecţie a creanţelor fiscale".Documentul, obţinut de MEDIAFAX, prevede că poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice se înfiinţează de către organul de executare "fără somaţie", în condiţiile în care legislaţia actuală stabileşte că poprirea asupra veniturilor se instituie printr-o adresă trimisă prin scrisoare recomandată, cu dovada de primire, împreună cu o copie certificată de pe titlul executoriu.
Legea în vigoare mai stabileşte că pot fi poprite pentru executare silită şi sumele reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti în lei şi în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deţinute şi/sau datorate debitorului de către terţe persoane sau pe care aceştea le vor datora şi/sau deţine în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.
În acest caz, conform proiectului, după înfiinţarea popririi, datoria va putea fi plătită organului fiscal de către terţul poprit în termen de 15 zile şi nu "de îndată", cum prevede legislaţia actuală.
Statul va avea totodată dreptul să dispună măsuri asigurătorii sub forma popririi asigurătorii şi sechestrului asigurătoriu asupra bunurilor mobile şi/sau imobile proprietate a debitorului, precum şi asupra veniturilor acestuia nu numai când există pericolul ca acesta să se sustragă, să îşi ascundă ori să îşi risipească patrimoniul, ci şi când există indicii că patrimoniul acestuia urmează să fie înstrăinat sau grevat de sarcini, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea.
Guvernul argumentează această măsură prin "o protecţie mai bună a creanţelor fiscale".
Bunurile sechestrate de stat în contul creanţelor vor putea fi valorificate prin vânzare directă şi dacă la licitaţie se prezintă un singur cumpărător, măsură justificată de autorităţi prin "creşterea eficienţei activităţii de administrare a creanţelor fiscale".
Citește pe Antena3.ro
Prin excepţie, pe perioada popririi asigurătorii, băncile vor accepta plăţi din conturile debitorilor pentru stingerea obligaţiilor fiscale aferente bugetelor administrate de organul fiscal care a înfiinţat poprirea.
"În situaţia în care la data comunicării adresei de înfiinţare a popririi terţul poprit nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit sau nu va datora în viitor asemenea sume în temeiul unor raporturi juridice existente va înştiinţa despre acest fapt organul de executare în termen de 5 zile de la primirea adresei de înfiinţare a popririi", se arată în document.
Proiectul mai prevede că într-un an calendaristic un debitor poate beneficia de suspendarea executării silite prin poprire pentru o perioadă de cel mult 6 luni. Suspendarea se poate acorda pe număr de zile sau de luni, iar termenul de suspendare curge de la data comunicării către bancă sau alt terţ poprit a suspendării popririi.
Documentul reglementează şi mecanismul compensării de drept, stabilind că prin acest sistem pot fi stinse creanţele statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale, reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate bugetului general consolidat, cu creanţele debitorului, reprezentând sume de rambursat, de restituit sau de plată de la buget, până la concurenţa celei mai mici sume, cu condiţia ca respectivele creanţe să fie administrate de aceeaşi autoritate publică. Dacă legea nu prevede altfel, compensarea operează de drept, în puterea legii, când creanţele există deodată, fiind deopotrivă certe, lichide şi exigibile.
Creanţele fiscale ale debitorului vor fi compensate cu obligaţii datorate aceluiaşi buget, urmând ca din diferenţa rămasă să fie compensate obligaţiile datorate altor bugete, în mod proporţional.
Creanţele fiscale rezultate din raporturi juridice vamale se compensează cu creanţele debitorului reprezentând sume de restituit de aceeaşi natură. Eventualele diferenţe rămase vor fi compensate cu alte obligaţii fiscale ale debitorului.
