x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Teodorovici către popor: Beţi alcool, nu suc

0
Autor: Adrian Stoica 06 Aug 2019 - 09:56
Teodorovici către popor: Beţi alcool, nu suc


Iniţiativa legislativă a Guvernului de a introduce o taxa pe sucuri, sub motivaţia oficială că o astfel de măsură ar contribui la îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei, ascunde, de fapt, disperarea Executivului de a scoate bani din piatră seacă pentru a astupa golurile bugetare. La un calcul sumar, o asemenea taxă, care în fapt va fi o acciză, ar aduce în plus în vistieria statului, în mod direct, circa 265 milioane de euro. Măsura va avea însă un efect de bumerang, pentru că ea va inflama piaţa neagră, iar pierderile bugetare vor fi pe măsură. De altfel, în urmă cu patru luni Parlamentul a respins un proiect de lege asemănător iniţiat, la acea vreme, de parlamentarii USR, una dintre motivaţii fiind că o taxare suplimentară ar fi o taxă discriminatorie..

Astăzi, în România, acciza pe vinuri liniştite (neşampanizate) este de zero lei/hectolitru, acciza pe bere este de 3,40 lei/hl şi 1,88 lei/hl (pentru micii producători). În acelaşi timp, acciza introdusă pentru sucuri este de 100 lei/hl şi 80 lei/hl. Ca o primă concluzie, ne putem gândi că astfel ministrul Orlando Teodorovici de la Finanţe vrea să descurajeze consumul de sucuri şi să-l încurajeze pe cel de alcool. Modul cum a ajuns la asemenea valori pentru sucuri a fost trecut sub tăcere de Guvern, dar mai mult ca sigur au fost calculate în funcţie de golurile bugetare. Cât despre un studiu de impact al unei astfel de măsuri nici nu poate fi vorba.

 

Guvernul pare animat de bune intenţii, dar efectele accizării sucurilor sunt însă negative şi cu efecte neprezentate sau neştiute de iniţiator. Trebuie spus de la început că scumpirea sucurilor va fi mai mare decât a lăsat Executivul să se înţeleagă. Acciza este stabilită între 0,8 lei pe litru şi un leu pe litru, în funcţie de conţinutul de zahăr. Aceasta se adaugă însă în preţ înainte de calcularea taxei pe valoarea adăugată. Astfel că dacă acum o sticlă de suc de un litru costă fără TVA, să zicem, 4 lei, cu TVA preţul final este de 4,36 lei (TVA 9%). Prin aplicarea unei accize de un leu/litru preţul fără TVA ar deveni 5 lei şi prin aplicarea TVA ar urca la 5,45 lei.

Acciza aduce şi alte scumpiri

Această scumpire este doar vârful aisbergului, pentru că introducerea accizei va aduce şi alte scumpiri. Cei care comercializează sucuri trebuie să se autorizeze ca antrepozit fiscal. Dacă se va merge pe aceeaşi formulă de evidenţiere a accizei ca în cazul alcoolului, va apărea o întreagă hârţogărie care va necesita un personal suplimentar.

Evaziunea fiscală va creşte

Potrivit lui Gheorghe Bejan, directorul executiv al Patronatului Zahărului din România, taxarea suplimentară gândită la Palatul Victoria va duce, inevitabil, la creşterea evaziunii fiscale. „Industria zahărului a fost distrusă ani de zile din cauza acestui fenomen şi numai reducerea TVA-ului de la 24% la 9% a dus la reducerea evaziunii în acest sector. Noua taxă ne va întoarce la acele vremuri, mai ales în zonele greu de control de către ANAF”, ne-a declarat Gheorghe Bejan. Asta va însemna nu doar că statul nu va încasa sumele suplimentare la care speră prin această iniţiativă, dar va pierde şi veniturile din TVA şi alte impozite.

După data de 4 iunie 2018, OMS a renunţat să mai recomande guvernelor taxarea alimentelor îndulcite. Rămâneau valabile doar marjele de consum recomandate.

Ce spune practica

Taxarea produselor alimentare şi a băuturilor răcoritoare în numele obezităţii sau al altor boli netransmisibile nu este o idee nouă. Zeci de state au experimentat astfel de impozite de-a lungul anilor, permiţând economiştilor să studieze impactul acestora. Rezultatele au arătat, în mod constant, că cererea de băuturi dulci, gustări şi alimente grase este constantă. Oamenii nu-şi schimbă în mod semnificativ obiceiurile de consum şi de cumpărare. Cantitatea de lichid consumată de o persoană este constantă în timp şi este o necesitate biologică. Pe de altă parte, oamenii răspund prin trecerea la mărci mai ieftine ale produsului sau la cumpărături din zone mai ieftine. Acest lucru conduce, mai degrabă, la un consum de băuturi de calitate inferioară, decât la un consum mai mic de calorii. Nu în ultimul rând, studiile au arătat că aplicarea unei taxe pe băuturile care conţin zahăr conduce consumatorii la consumul altor băuturi bogate în calorii, cum ar fi sucul de fructe, laptele sau alcoolul (bere şi vin).

 

Impactul asupra sănătăţii   

Sucurile dulci acoperă doar o mică parte din aportul energetic al populaţiei (3%), iar acestea sunt consumate disproporţionat între palierele de vârstă. Consumul este mai mare mai ales la persoanele în vârstă de 11-18 ani, unde sunt cei mai puţini bolnavi, potrivit studiului ORO -România. Deoarece taxele pe surse, relativ minore ca aport de calorii, au doar un efect modest asupra consumului. În ţările unde a fost introdusă o astfel de taxă nu a existat nicio dovadă că taxele pe băuturile dulci ar fi redus incidenţa diabetului sau a obezităţii

Costuri economice asociate:

- mărirea aparatului de stat cu sarcini de implementare şi control, mărirea birocraţiei şi a incidenţei corupţiei;

- creşterea evaziunii fiscale care va scoate complet produsele din câmpul fiscalităţii, inclusiv din colectarea TVA şi a impozitului pe profit;

- evaziunea aprovizionează piaţa neagră cu cash şi o stimulează;

- ieşirea din câmpul fiscalităţii a serviciilor asociate (depozitare, transport, vânzare cu amănuntul, marketing etc.);

- dezechilibrarea şi distorsionarea întregii pieţe, nu numai a sucurilor;

- este stimulată munca la negru pentru produsele evazionate;

(Patronatul Zahărului din România)

 

440 kcalorii are un litru de suc, un litru de bere - 900 kcal, iar un litru de vin - 1.260 kcal.

Citeşte mai multe despre:   Eugen Teodorovici,   suc,   alcool

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Packaging design și ilustrație

Packaging design și ilustrație
Pentru început, cel mai bine ar fi să înțelegem corect termenii cu care operăm. Începem cu packaging design care în românește înseamnă pur și simplu design de ambalaj.   Da, termenul de packaging,...

”INOVALIMENT 2020” la final

”INOVALIMENT 2020” la final
Galerie Foto Astăzi a avut loc ceremonia de închidere a primei ediții a Târgului Internațional de Invenții și Inovații ”INOVALIMENT”, care s-a desfășurat online, în perioada 23-27 noiembrie. În cadrul târgului de...

Mai mulți retaileri au fost amendați pentru comercializarea de măști neconforme

Mai mulți retaileri au fost amendați pentru comercializarea de măști neconforme
Mai multe supermarketuri și farmacii au fost amendate pentru comercializarera de măști de protecție neconforme. Printre acestea se află Lidl, Kaufland, Mega Image, Auchan, Altex, Profi, Dedeman, DM, dar și...

Vaccinul împotriva COVID-19 ia din strălucirea aurului

Vaccinul împotriva COVID-19 ia din strălucirea aurului
Analizele efectuate de experții Autorității de Supraveghere Financiară au relevat faptul că, în ultima perioadă, cotația aurului pe bursele internaționale a scăzut brusc, pe fondul informațiilor referitoare...

România, printre țările UE care alocă cei mai puțini bani pentru cercetare și dezvoltare

România, printre țările UE care alocă cei mai puțini bani pentru cercetare și dezvoltare
România, Malta, Cipru, Letonia, Irlanda, Slovacia, Bulgaria și Lituania alocă cel mai puțin pentru dezvoltare și cercetare, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Astfel,...

Investitorii străini, speriați de pandemie

Investitorii străini, speriați de pandemie
Investițiile străine în România au scăzut la mai puțin de jumătate în 2020, față de 2019, atât ca valoare alocată, cât și - mai grav - ca număr de societăți înființate aici. Pe lângă mai vechile...

Panouri solare pentru HoReCa, nu și pentru populație

Panouri solare pentru HoReCa, nu și pentru populație
Industria ospitalității așteaptă de la Guvern ghidul solicitantului pentru a aplica pe noul program de sprijin, prin care hotelurile, pensiunile și restaurantele ar putea să-și monteze panouri solare. Prin...

Românul împrumută 6 lei la 10 ținuți în bancă

Românul împrumută 6 lei la 10 ținuți în bancă
Gradul de creditare, calculat ca raport dintre totalul împrumuturilor și cel al depozitelor bancare, a scăzut ușor în timpul crizei COVID-19. Județele sărace, cu economii scăzute, se dovedesc mai prudente...

Robotul care alege angajatul ideal

Robotul care alege angajatul ideal
Primul asistent virtual de recrutare din România a fost lansat pe piaţa de resurse umane. O platformă acționează ca un fel de robot care citește CV-urile solicitanților de joburi și selectează persoanele...

VIDEO. Cîțu: Deficitul după primele 10 luni este de 74,04 miliarde de lei, adică 7% din PIB

VIDEO. Cîțu: Deficitul după primele 10 luni este de 74,04 miliarde de lei, adică 7% din PIB
Galerie Foto Deficitul bugetar după primele zece luni din acest an este de 74,04 miliarde de lei, respectiv 7% din PIB, a anunțat joi, într-o conferință de presă, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. „Deficitul după...

Vânzările de mașini electrice vor crește cu 30% pe an, în următorul deceniu

Vânzările de mașini electrice vor crește cu 30% pe an, în următorul deceniu
Autovehiculele electrice vor înregistra un salt semnificativ în următorul deceniu. Vânzările acestora vor crește cu 30% pe an, ceea ce înseamnă că una din trei mașini noi, achiziționate la nivel gloval, va fi...

Ionuț Dumitru spune care sunt soluțiile pentru ieșirea din criza economică

Ionuț Dumitru spune care sunt soluțiile pentru ieșirea din criza economică
România are nevoie de o colectare ma bună de colectare a taxelor, și nu de creșterea impozitelor. Totodată, deficitul bugetar mare trebuie să scadă, iar impozitele nu trebuie nici să crească, pentru că asta ar...

Joc în lumea banilor   

Joc în lumea banilor   
Galerie Foto Educația financiară este esențială în formarea viitoarelor generații de adulți, dar România nu excelează deloc la acest capitol. Conform unui studiu al Băncii Mondiale, țara noastră ocupă locul 124 din ...

Terenurile agricole mari se pot vinde doar cu avizul MADR

Terenurile agricole mari se pot vinde doar cu avizul MADR
Vânzarea de terenuri agricole aflate în extravilan cu o suprafaţă mai mare de 30 hectare va fi atestată doar prin avizul final emis de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), arată o ordonanță de...
Serviciul de email marketing furnizat de