Tigrul celtic era să răstoarne Europa

În urmă cu cinci ani, "Tigrul celtic" mârâia ameninţător către Europa, dar acum miaună după bani. Irlanda era dată ca exemplu de absorbţie a fondurilor europene, iar un alt tigru, "cel al Balcanilor", încerca să-i reproducă succesul şi dădea drumul larg robinetului creditării. Ambii au ajuns să se refugieze în braţele Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunii Europene (UE).

Acum, Irlanda se află în mijlocul unui taifun financiar, pe când România a luat toate măsurile potrivite pentru reducerea dezechilibrelor, dar a rămas singura ţară din UE care a avut scădere economică în tri­mes­trul al treilea, potrivit unui raport al Băncii Mondiale.

Irlanda este al doilea stat din gru­pul PIIGS care a picat testul eurocrizei, după Grecia. Acronimul vine să indice cele mai fragile economii ale zonei euro, Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia şi Spania. Faptul că autorităţile de la Dublin au convenit să ia un împrumut de 85 miliarde de euro nu a ajutat foarte mult la calmarea pieţelor. Iar euro se află din nou "la risc", după cum a declarat chiar cancelarul german Angela Merkel. Criza financiară este dublată în Irlanda şi de una politică, opoziţia şi o parte a mass-media cerând demisia Guvernului ca urmare a faptului că Executivul a negat până în ultimul moment că are probleme şi că duce tratative pentru un împrumut.

Premierul Brian Cowen a fost forţat luni să anunţe alegeri legislative anticipate pentru anul viitor, confruntat cu riscul prăbuşirii coaliţiei de guvernare. El speră că astfel va câştiga timp pentru a permite votarea bugetului de austeritate.

Negocierile au fost foarte dure, Ger­mania bătând cu pumnul în masă şi cerând Irlandei să crească taxele pentru companii, aflate acum la 12,5%. Germania spune că dacă ţara a ajuns să aibă probleme, e evident că trebuie să mărească taxele pentru a-şi acoperi deficitul, care a ajuns la 32%. Separat, două state ale zonei euro, Luxemburg şi Slovacia, au luat apă­ra­rea Irlandei şi a taxei mici pe care o are, spunând că o majorare a acesteia n-ar trebui să fie parte a con­di­ţi­ilor pentru împrumutul de 85 mili­ar­de de euro şi că statul ar trebui să-şi aleagă singur modul de finanţare a deficitului.

Ministrul luxemburghez de Ex­ter­ne, Jean Asselborn, a declarat pentru ziarul german Tagesspiegel că "si­tua­ţia Irlandei este şi aşa destul de di­ficilă. Ar trebui să avem grijă să nu stran­gulăm Irlanda. Deja aceasta a pier­dut mult economic". "Dacă luăm orice atracţie pentru investiţii, atunci lucrurile vor merge doar în mai rău. Şi dacă aşa vor fi, cu atât mai scump pentru Europa va fi în final", a spus el.

Iar Guvernul irlandez a prezentat miercuri un program de austeritate draconic prin care vizează reducerea deficitului bugetar de la 32% din Produsul Intern Brut (PIB) la 3% din PIB până în 2014, potrivit AFP.

Deficitul său a ajuns la aceste cote după ce statul a fost nevoit să injecteze 50 miliarde de euro în bănci pentru a le preveni falimentul. Împrumutul de 85 miliarde de euro echi­va­lează cu 20.000 de euro pentru fiecare irlandez, conform The Irish Sun. Bloomberg scria că 35 de mili­ar­de vor fi direcţionate spre capita­li­zarea băncilor, iar 50 de miliarde vor rămâne la dispoziţia Guvernului.

Irlandezii s-au confruntat deja cu trei runde de măsuri de austeritate din 2008 până acum, când piaţa imobiliară a căzut şi creditarea a îngheţat. Presa locală apreciază că indem­ni­za­ţiile de şomaj se vor reduce cu 5%, iar 25.000 locuri de muncă din ad­mi­nistraţia publică vor fi desfiinţate. Salariul minim va fi, de asemenea, diminuat cu 12%. Totodată, Guvernul va mări impozitul pe venit şi va introduce noi taxe.
Irlanda, o insulă de 800 miliarde de euro
Creditarea fără limite din timpul boom-ului imobiliar este principala problemă a Irlandei. Acesta a făcut ca datoria totală să fie 700% din produsul său intern brut de circa 200 miliarde de euro. Din aceasta, 421% o re­pre­zin­tă sectorul financiar, potrivit unui raport al McKinsey, citat de Daily Fi­nan­ce. Cifra exactă este un mister, deoarece nici o autoritate din BCE, Germania, Irlanda sau băncile în cauză nu a dat vreo cifră. Dar cum s-ar face aceas­tă expunere? Păi, simplu. Băncile irlandeze care au dat credite cu nemiluita nu au avut banii lor, ci i-au împrumutat de la vecinii europeni. Mulţi se întreabă acum dacă nu e tot o salvare pe uşa din dos a băncilor, aşa cum a fost în cazul Greciei. Potrivit datelor de la Bank for International Settlements, supranumită Banca Băncilor Centrale, Irlanda era datoare cu 139 miliarde de dolari băncilor germane şi cu 132 miliarde de dolari celor britanice la finele lui iunie. Dacă băncile irlandeze ar intra în faliment, asta ar costa Marea Britanie 7% din produsul său in­tern brut. Exporturile de bunuri şi servicii britanice în Irlanda acontează 26%, mai mult decât cele către China, Rusia, Brazilia şi India combinat. Ir­lan­da a pompat până acum 50 miliarde de euro în sistemul său bancar, a naţionalizat trei bănci şi a preluat pachete importante la încă două. Presa a relatat că statul va ajunge majoritar şi la Bank of Ireland, unde are acum 36% din titluri.


Monstrul datoriilor muşcă Portugalia
Planul de salvare a Irlandei nu a calmat însă investitorii, care stau acum cu ochii pe Peninsula Iberi­că. Miercuri a fost o zi roşie, toată lumea monitorizând dobânzile la obligaţiunile europene, iar te­me­ri­le au atins cote alarmante după ce acestea au crescut. Astfel, randamentul obligaţiunilor irlandeze pe termen de zece ani era în creş­te­re cu 0,03 puncte procentuale, la 8,95%. Pentru obli­ga­ţi­u­ni­le portugheze a urcat cu 0,13 puncte, la 7,19%, pentru Spania randamentul a avansat cu 0,17%, la 5,1%, iar la cele ale Germaniei randamentul a crescut cu 0,02 puncte, la 2,57%.

Eurocriza a accelerat în Por­tugalia după ce sindicatele au organizat cel mai mare protest din ultimii 22 de ani pentru a blo­ca bugetul pe 2011, care aduce măsuri noi de austeritate. Mai mult, opoziţia a acuzat Guvernul că datoria publică a Portugaliei nu este 80%, aşa cum o spun statisticile oficiale, ci este 122% din PIB. Cu toate acestea, a anunţat că nu va bloca adoptarea bugetului.
În urmă cu două săptămâni, Portugalia anunţa că ar putea părăsi zona euro dacă nu-şi poate face reformele. Potrivit Daiwa Capital Markets din Londra, "pieţele ca­u­tă acum un pachet de asistenţă financiară pentru Portugalia şi din ce în ce mai mult Spania".

Datoria publi­că a Portugaliei este de 77% din PIB, comparabilă cu a Franţei. Datoria companiilor şi a populaţiei este de 236% din PIB. Următoarele pe listă sunt Spa­nia şi Italia, dar acestea sunt prea mari pentru a putea fi salva­te în caz de dezastru financiar. Spa­nia are o datorie publică de doar 53,2% din PIB, dar băncile sunt mai puternice decât cele irlandeze. Chiar dacă are procentual o datorie medie, asta tot înseam­nă un trilion de euro. La dobânzi de 5% cerute pe obligaţiuni, nota de plată ar fi imensă. Italia are o da­torie de 120% din PIB, care e echi­valentă cu 3,5 trilioane de euro.


Zona monedei unice, în pericol?
Declaraţiile oficialilor europeni despre euro au încins spiritele în restul Europei. Pe lângă Germania, şi Slovacia, prin vocea ministrului de Finanţe a susţinut că riscul ca zona euro să se destrame este foarte real. În schimb, Ewald Nowotny, guvernatorul băncii Austriei şi membru în consiliul Băncii Centrale Europene (BCE), a spus că este "iritat" de comentariile Angelei Merkel cum că moneda euro este "într-o situaţie excep­ţi­o­nal de serioasă". "Nu se face diferenţa între euro ca monedă şi problemele statelor din zona euro. Euro nu este în pericol. Anumite state sunt", a spus Nowotny. Capital Economics a trimis o notă spu­nând că, dacă Germania nu va obţine schim­bă­rile pe care le doreşte în zona euro, "ar putea decide să îşi reducă pier­derile şi să părăsească uniunea monetară", ceea ce va slăbi enorm euro.